Sari la continut

De șase ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Economistul guvernamental

bugetari - getty

Foto: Getty Images

Titlul articolului l-am preluat din cartea „Cu fața spre secolul 21” scrisă de Saburo Okita (colecția „Economii în mișcare”, Editura AGER-Economistul-RAI, București,1992). Cartea, în esență, oferă explicații despre modalitățile în care Japonia a ajuns în vârful economiei mondiale.

Autorul cărții, Saburo Okita, este deținătorul unui doctorat în economie cu tema „Planificarea în economia de piață”. Știu, nu ne place acest concept al planificării în economia de piață (pare de-a dreptul utopic), pentru că ne gândim la legea „dezvoltării planice, proporționale a economiei” care ne-a adus la sapă de lemn în anii comunismului. Acesta a vizitat România în anul 1992, în calitate de președinte al Institutului de Studii Politice Interne și Internaționale din Japonia. Este considerat ca fiind unul dintre cei care au contribuit la afirmarea „miracolului japonez în lume”.

De unde au apărut aceste rânduri? Ce anume a generat apariția lor? Prin acest articol vreau să evidențiez superficialitatea cu care s-a tratat prezența economiștilor în guvernele postdecembriste și ce putem învăța din rolul economistului în guvernul japonez. Aceste rânduri sunt și o pledoarie pentru înființarea unei astfel de funcții la nivel de guvern.

Nu cred să se fi pus vreodată problema numărului de economiști în guvernele postdecembriste. Miniștrii din guvern sunt „livrați” la pachet de către partide, considerându-se că este suficientă educația politică pentru a lucra în guvern. Cu câțiva ani în urmă, la portofoliul finanțelor, erau numite persoane care nu aveau studii economice.

Cartea prezintă succint rolul economiștilor guvernamentali în guvernul japonez, arătând că aceștia sunt funcționari care s-au specializat în ramuri precum analiza economică, econometrie, planificare și economie de piață. Sunt recunoscuți ca autorități în domeniul economic. Autorul cărții afirmă că „economiștii guvernamentali” japonezi au un impact mai mare asupra deciziilor în politica economică decât au alți funcționari în funcții similare în alte țări. Aceștia coordonează o agenție de planificare economică, ce se ocupă de proiectarea și planificarea politicii economice.

Autorul alocă un subcapitol pentru a explica care sunt calitățile pe care trebuie să le îndeplinească un economist guvernamental. La loc de frunte trebuie să fie intuiția și prevederea, astfel încât acesta să fie în măsură să anticipeze ce va urma în economie. Trebuie, de asemenea, să aibă o mare capacitate de a înțelege lucrurile în ansamblul lor, să fie obiectivi, imparțiali și neutri. „Avansând păreri în politica economică, economistul guvernamental trebuie să fie sigur că acele propuneri se aliniază întregii politici guvernamentale și nu vor luneca într-o parte sau alta” spune autorul cărții.

În subcapitolul „Rolul economistului în planificarea economiei” se arată esența planificării în economia de piață sintetizată în trei funcții importante și anume:

  • Concentrarea educațională și informațională asupra previziunilor economice. Pe baza acestor previziuni, firmele private își pot elabora propriile planuri de dezvoltare.
  • Declararea obiectivelor pe termen lung privind planificarea: „Fiecare plan cuprinde programe politice care vor trebui rezolvate de guvern, inclusiv distribuirea investițiilor în sectoarele publice cele mai importante. De aici reiese că planul este oglinda măsurilor politice pe termen lung pe care administrația le are în vedere”.
  • Mediator între diverse interese, scopul fiind producerea unui consens în ceea ce priveste prioritizarea investițiilor publice.

Citind cartea lui Saburo Okita am ajuns la concluzia că acesta, folosind conceptul de planificare în economia de piață, nu stânjenește cu nimic „mâna invizibilă” a lui Adam Smith și nici nu face apologia statului intervenționist a lordul J.M.Keynes.

Se impune să nu disprețuim sintagma planificare în economia de piață, ci să-i dăm sensul și utilitatea pe care i le-a dat autorul cărții. Probabil voi primi mult hate pentru promovarea acestui concept de planificare în economia de piață, totuși trebuie înțeles sensul conceptului explicat de către Saburo Okita.

Pentru mai multă coerență în gestionarea politicilor economice ale guvernului, cred că se impune înființarea unei funcții de „economist guvernamental” la nivel de secretar de stat, pe care să fie încadrat un economist profesionist (exclus soți sau soții, amanți sau amante, sau nepoți de politicieni). Mai ales că în ultimul timp a plouat cu inutile funcții de secretar de stat, fiecare baron canonic promovându-și câte un protejat garantat politic.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • La noi profesionalismul si guvernul sint noțiuni situate la 180 de grade geometrice ! Cind ai sa vezi profesioniști in guvern poate ca va fi si vremea economistilor guvernamentali ! Deocamdata habarniștii sint la putere si nu cred ca o vor lasa de buna voie...
    • Like 0
  • Problema care se pune este de ordin practic. Exista 5 secretari de stat la Ministerul de Finante, nu unul. Problema este ca, probabil, acestia sunt numiti tot pe criterii politice, altfel ar fi simplu sa se formeze chiar o echipa de oameni care sa poata lucra la elaborarea unor astfel de politici guvernamentale pe termen lung si sa coordoneze aplicarea si modificarea lor atunci cand se impune.

    Din cate am. avut eu ocazia sa observ pe vremea cand intram in contact cu oficiali ai MF, exista competenta in acel minister, dar in esaloanele 3-4, oameni care inteleg, care ar stii ce sa propuna, dar pe care nu ii asculta nimeni. In momentul in care discuti cu cineva care este implicat politic, apar "ochelarii de cal", obiectivele acestora fiind pe termen scurt.

    Cred ca ar trebui sa fie evident pentru toata lumea ca existenta unor politici pe termen lung la nivel guvernamental ar fi benefica. Nu as merge atat de departe, la exemple din Japonia sau alte tari asiatice cu performante economice spectaculoase, diferentele culturale sunt semnificative. As incerca mai curand sa inteleg cum in tari din Europa de vest sau in US se poate asigura o astfel de continuitate in jurul unor teme majore economice, in conditiile in care si acolo politicianismul a devenit fenomen de masa.

    Doar ca pentru a face orice, este nevoie de reforma, este nevoie de o abordare diferita care sa faca abstractie de nevoia imediata a politicianului de voturi. Nu "reforme" de ochii lumii facute doar atat cat sa nu deranjeze sistemul. Iar eu personal nu vad asta intamplandu-se in Romania urmatorilor 6 ani cel putin, cum nu s-a intamplat nici pana acum.

    Mai pe scurt, in opinia mea, tehnic problema s-ar putea rezolva repede, dar obstacolul nu este tehnic, ci politic.
    • Like 0
  • Suntem în anul 2022 al Erei Noastre. De ce ne-am întoarce în timp la o carte din 1992, adică de acum fix 3 decenii??? Ca să ne învețe despre planificare în economie? Nu mai bine am învăța ce trebuie direct de la Republica Populară Chineză? Nu de alta, dar, în fața ei, care e actuala cea mai cea supermegaputere economică mondială, "miracolul" japonez s-a cam fâsâit... Dar na, România e stat-marionetă al Americii imperialiste și "partenerul strategic" nu ne dă voie... Stim de la prostannis că "a fost necesar să moară oameni pentru ca guvernul să demisioneze" - oameni arși de vii în masacrul de la Colectiv, ca să plece guvernul Ponta, care altfel nu se dădea dus, și astfel să fie paradite orice legături cu China...
    • Like 0


Îți recomandăm

Stinge lumina!

Consumerismul nostru a lucrat în compensare. Ne-am cumpărat frigidere mari și le-am burdușit cu mâncare. Ne-am vârfuit cărucioarele la supermarket, cumpărând produse la ofertă de care nu aveam nevoie și care ni s-au stricat în cămară. Ne-am construit clădiri de sticlă pe care le-am luminat feeric, așteptându-ne ca factura la curent s-o plătească sfântul CEO. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

Carlos Moreno

„Logica e simplă de fapt - cu cât se construiesc mai multe drumuri pentru mașini, cu atât vom avea mai multe mașini, iar cu cât vom construi mai multe piste pentru biciclete, cu atât vom avea mai multe biciclete, de asemenea, cu cât vom face mai multe spații pentru oameni, cu atât va veni mai multă lume să facă activități”, spune Carlos Moreno. (Foto: ARCEN)

Citește mai mult

UNStudio 1

UNStudio este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate birouri de arhitectură din lume, cu filiale în Amsterdam, Frankfurt, Shanghai, Hong Kong, Dubai și Melbourne. are în portofoliu peste 120 de proiecte internaționale, precum clădiri de birouri, rezidențiale, muzee, poduri, dar și masterplanuri urbane. Printre cele mai cunoscute lucrări - Podul Erasmus din Rotterdam, Mercedes-Benz Museum din Stuttgart, Arnhem Central Station, Designul Doha Metro Station.

Citește mai mult

Marius Sava

„La mine pacienții nu vin niciodată singuri, vin cu partenerul”, spune medicul specialist pneumolog Marius Sava, cu competențe în somnologie, de la Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, despre cei care ajung la ușa cabinetului cu simptome de apnee în somn.

Citește mai mult