Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Efect de bumerang? Eforturile trolilor ruși de a discredita vaccinurile în SUA și Europa par să aibă succes în Rusia, unde rata de vaccinare rămâne scăzută

covid - harta Foto: Getty Images

 Foto: Getty Images

Aproape jumătate din populația Cehiei ar vrea să se vaccineze cu vaccinul Sputink V, titrează un site apropiat de Moscova (Sputnik.md), chiar dacă vaccinul nu ar fi aprobat de EMA (Agenția Europeană pentru Medicamente). Este o știre dintr-un șir lung de astfel de vești despre vaccinul Sputink V, primul vaccin anti Covid-19 din lume aprobat de autoritățile sanitare dintr-o țară și care este o sursă de mândrie și, în același timp, de public relations pentru Moscova.

Același site, alături de multe altele și conturi false de Facebook sau Twitter, încearcă să creeze și să mențină o stare de neîncredere în ceea ce privește eficiența vaccinurilor occidentale. Nu voi intra însă acum în detaliile care sunt deja cunoscute despre încercările de a „torpila” încrederea occidentalilor în serurile produse în SUA, Marea Britanie și UE. Ele sunt bine cunoscute. Mai puțin știut este ce se întâmplă în Rusia cu campania de vaccinare. Având acces înaintea tuturor la un vaccin anti-Covid, ne-am fi așteptat să vedem un record de vaccinări. Surpriză, însă.

Dacă ne raportăm la populație, constatăm că Rusia se află în urma Braziliei, o țară care nu produce vaccinuri proprii și unde campania de vaccinare a început târziu, pe fondul scepticismului inițial al președintelui din această țară cu privire la pericolul reprezentat de noul coronavirus. Astfel, chiar dacă a început târziu, Brazilia a ajuns la aproape 10% din populație vaccinată, în timp ce Rusia a reușit să ajungă doar la 5 procente. La fel se întâmplă și în cazul Turciei, care a depășit ambele țări în privința procentului din populație vaccinat. La acest capitol, Rusia a fost depășită în ultimele zile chiar și de India, o țară cu aproape 1,4 miliarde de locuitori.

Potrivit acestor statistici, Rusia nu a reușit să accelereze semnificativ ritmul vaccinărilor în timpul primei etape de inoculare, așa cum s-a întâmplat în SUA, Israel și Marea Britanie și nici mai târziu, odată cu debutul celei de-a doua etape, așa cum s-a înregistrat în țări cât se poate de diverse precum Chile, Ungaria sau Bahrain – toate fără un vaccin național pe care să îl folosească la scară extinsă, iar unele dintre ele apelând chiar la vaccinul rusesc.

În timp ce Sputink V este promovat de Moscova cu succes la export, se pare că rușii nu sunt atât de nerăbdători să se vaccineze cu exact același vaccin. Iar la motivele care le determină această atitudine, rușii citează motive parcă desprinse din manualul trolilor: virusul a fost creat ca o armă biologică (64% din respondenți). Se pare astfel că multe dintre teoriile conspiraționiste create și hrănite de trolii ruși sunt crezute chiar de propria populație.   

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult