Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Boom al investițiilor publice în București: proiectele de miliarde de euro care ar putea transforma Capitala dintr-un oraș al mașinilor, într-unul al oamenilor

promenada - Bucuresti

Foto: Inquam Photos / Mircea Manole

Nicușor Dan a anunțat vineri o serie de proiecte care vor beneficia de banii puși la dispoziție de Comisia Europeană prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Lista cuprinde 50 de proiecte, în valoare totală de 7 miliarde de euro, o sumă de care nu a beneficiat niciodată Capitala.

900 de milioane de euro se vor duce pentru îmbunătățirea mediului de viață, principalul proiect fiind „Plămâni Verzi pentru București”, prin care se vor realiza plantări masive de arbori, vor crește puternic suprafețele verzi amenajate și se vor amenaja Parcul Natural Văcărești, zona Lacul Morii și salba de lacuri din nordul orașului.

”Fac o mențiune specială pentru un proiect la care țin mult, cel numit «Dâmbovița – axa creativă a orașului», prin care vom propune o amenajare complexă a cursului Dâmboviței de la Lacul Morii și până în zona Bibliotecii Naționale, împreună cu investiții în catalizarea cercetării, inovației și industriilor creative, pentru a profita de avantajul competitiv al Capitalei în domeniul IT”, spune Nicusor Dan într-o postare pe social media despre planurile legate de o zonă uitată a Capitalei.

Planurile de la Primăria Generală sunt dublate de eforturi similare în Sectorul 1. Clotilde Armand a anunțat recent amenajarea unui kilometru și ceva pe malul Lacului Băneasa din viitoarea Promenadă Verde. Cei care vor să vadă jumătatea goală a paharului au dreptate când spun că e prea puțin și că segmentul respectiv nu se leagă de alte trasee similare. Dar, pe cine mințim? Locurile de promenadă, inclusiv pistele de biciclete, sunt fragmentate în tot Bucureștiul, kilometrul izolat din Băneasa nu ar fi ceva nou.

Ce este nou față de anunțurile anterioare este că acest kilometru face parte dintr-un proiect mai amplu, care are susținere nu doar în Sectorul 1 și la Primăria Generală. Și la sud, și la nord de Sectorul 1 există intenția ”de a face ceva” cu malurile abandonate ale lacurilor. E drept au mai existat proiecte de transformare a malurilor în promenade, dar așa cum știm cu toții, s-au pierdut în negura ciclurilor electorale.

La fel de nouă este și realizarea propriu-zisă a promenadei. Primarul de la S1 nu a așteptat patru ani ca să vopsească pe asfalt o bandă pentru bicicliști cu 6 luni înainte de alegeri. A făcut ceva cât de repede a putut. Promite alți 25 de kilometri amenajați pentru Promenada Verde, pe malurile lacurilor Străulești, Grivița și Băneasa. Acum sunt și bani europeni pentru acest proiect, deci avem o șansă istorică de a ne deplasa prin oraș departe de drumurile destinate mașinilor.

De la insule pentru promenadă, la o autostradă verde

Dezvoltarea în folosul comunității a malurilor lacurilor, oricât de pozitivă ar fi ea, își pierde mult din utilitate dacă nu leagă în mod sigur zonele de promenadă ale lacurilor. Imaginați-vă că plecați din Herăstrău spre parcul Bordei cu bicicleta și trebuie să traversați printre mașini pentru a ajunge pe partea cealaltă. Nu este nici comod, nici rapid, nici sigur. Trecerea dintre lacuri trebuie să fie una facilă, fie prin poduri, fie prin tuneluri care să evite bulevardele pline de mașini. Altfel riscăm să vedem sute de persoane care fac jogging, bicicliști și familii cu copii mici încercând să traverseze prin trafic (chiar dacă există trecere de pietoni) și șoferi enervați de oprirea circulației din cauza lor.

La fel de important, extinderea promenadei din Sectorul 1 trebuie să se facă la sud și la nord. Până la urmă, salba de lacuri a Capitalei nu se limitează la Sectorul 1, iar planul anunțat de primarul Capitalei face referire la toată salba de lacuri a Capitalei. Așa cum există planuri concrete pentru autostrada de centură sau pentru șoselele de viteză care traversează munții patriei, de ce să nu avem și un plan concret și în curs de implementare pentru o autostradă verde urbană? De ce să nu dezvoltăm mai mult această promenadă și zona de trecere dintre lacuri pentru a face o autostradă verde din Crevedia până la Cernica

Un astfel de proiect dezvoltat pe scară largă ar răspunde nu doar cerințelor de petrecere a timpului liber al locuitorilor din zona metropolitană, lipsiți de modalități de petrecere sănătoasă a timpului liber. Odată implementată amenajarea salbei de lacuri, am beneficia de o cale sigură și la îndemână de a pedala spre Centrul Bucureștiului, spre cartierul de business din Pipera, spre parcul Herăstrău și spre mai multe zone comerciale și de distracții. Sau pur și simplu am putea să ne vizităm unii pe alții, la distanțe de zeci de kilometri fără să folosim mașini care să aglomereze și mai mult traficul din București. Deplasarea se va face în siguranță pe bicicletă, trotinetă, role sau alergând, departe de pericolul traficului auto.

Lucrurile nu sunt însă ușor de făcut. Malurile lacurilor bucureștene au fost și rămân o miză imobiliară importantă. Există deja imobile ale căror curți private ajung până la luciul apei. Va fi nevoie de aplicarea fermă a legii, de despăgubiri acolo unde este cazul și de presiune a opiniei publice, pentru ca lucrurile să se întâmple. Schimbarea este complicată, iar interesele imobiliare private legate de malurile lacurilor trebuie să facă un pas în spate.

Celor care cred că nu se poate, le spun doar că nu se poate când nu avem curaj să susținem un astfel de proiect. La sfârșitul anilor 50 autoritățile din Valencia au refăcut radical albia râului Turia după inundațiile severe din 1957 și, în loc să dezvolte o autostradă care să traverseze orașul și care să se oprească în port, au ales să dezvolte un plămân verde pentru oraș. Acum zona are zeci de kilometri de piste de biciclete, pentru jogging, instalații pentru sport în aer liber, locuri de joacă, terenuri de fotbal etc. Și da, acolo se află și celebrul Oraș al Științelor si Artelor, proiect care a teleportat Valencia în secolul 21 prin spectaculosul acelor clădiri. La capătul celălalt al zonei de promenadă se află unul dintre cele mai mari bio parcuri ale Europei, destinație populară pentru familiile cu copii care ajung acolo pe bicicletă. 

Lista metropolelor care se mobilizează pentru a favoriza mersul pe jos și transportul sustenabil este în continuă creștere. Parisul a realizat în timpul pandemiei 50 de kilometri suplimentari de piste de bicicletă ca parte din „noua normalitate” care îi așteaptă pe locuitori săi și vrea să ajungă la un total de 640 de kilometri destinați ciclismului în zona metropolitană. Bruxellesul va adăuga încă 40 de kilometri de piste pentru biciclete până la reluarea completă a traficului, iar Manchester va investi echivalentul a peste 200 de milioane de euro pentru peste 110 kilometri de piste noi până în 2030.

Există așadar modele de dezvoltare sustenabilă în cele mai multe orașe europene. Există planuri concrete de valorificare a malurilor salbei de lacuri, primim și fonduri pentru astfel de proiecte. Dacă nu reușim nici acum, atunci când?

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Scoala de asistenti

Săli mari de curs, coridoare largi, încăperi care simulează la detaliu saloane de spital, manechine și roboți care vorbesc și sunt conectați la senzori ce transmit profesorilor supraveghetori dacă manevrele sunt efectuate corect. Dar- dincolo de teorie și practică- cei care trec pe aici își însușesc una dintre cele mai importante comportamente ale unui cadru medical: cum să arate empatie față de bolnavii pe care îi tratează.

Citește mai mult
sound-bars icon