Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Efectele digitalizării raportărilor fiscale se lasă așteptate. TVA neîncasată, din nou în creștere

TVA 2023 - case de marcat

foto: Inquam Photos / Octav Ganea

În termeni absoluți, suma neîncasată de România din TVA s-a ridicat, în 2023, la 45,5 miliarde de lei (echivalentul a nouă miliarde de euro), jumătate din deficitul bugetar înregistrat în același an (5,6% din PIB, echivalentul a 90 de miliarde de lei). Trebuie menționat că atât procentul de 30% cât și suma absolută aferente decalajului de încasare la TVA în România sunt similare cu cele publicate de Comisia Europeană anul trecut, pentru anul 2022, însă datele pentru anii anteriori au fost revizuite cu câteva procente, în sens pozitiv (ex: de la 30,6% la 26,7% pentru 2022), astfel că este nevoie de o analiză mai aprofundată pentru a stabili ce s-a schimbat în metodologia de calcul și care este impactul asupra cifrelor finale.

Astfel, potrivit celui mai recent raport al Comisiei Europene, România rămâne țara din Uniunea Europeană (UE) cu cea mai slabă colectare în zona de TVA – decalaj de 30%, urmată de Malta (24,2%), iar la polul opus, cu cele mai reduse decalaje de încasare, se află Austria (1%), Finlanda (3%) și Cipru (3,3%). 

Situația s-a înrăutățit, per ansamblu, la nivelul UE, având în vedere că decalajul de încasare la TVA a crescut, în 2023, în 17 din cele 27 de state membre, iar media europeană a urcat la 9,5%, de la 7,9% cu un an în urmă. În sumă absolută, acest procent reprezintă TVA neîncasată în valoare de 128 de miliarde de euro în întreaga Uniune Europeană.

Dintre țările din regiune, cu creșteri ale deficitului de colectare s-au confruntat și Polonia (de la 11,2% în 2022 la 16% în 2023), Ungaria (de la 2,5% la 7,4%) și Bulgaria (de la 6,3% la 8,6%), dar chiar și în aceste condiții rămân mult mai performante decât România la colectarea taxelor.

Pentru 2024, CE estimează o ușoară îmbunătățire a colectării TVA în România (decalaj de 29,5%), însă în sumă absolută acesta este estimat la aproape 50 de miliarde de lei, o treime din deficitul bugetar, care a urcat la 9,3% din PIB (peste 150 de miliarde de lei), cel mai mare din UE și cel mai ridicat de la criza financiară din 2008 – 2009.

Posibile cauze ale creșterii decalajului de încasare

Printre factorii care ar fi putut contribui la adâncirea decalajului de încasarea TVA în România, identificați în raportul CE, se numără încetinirea creșterii economice (la 2,4% în 2023, marcând un declin de 1,6 puncte procentuale față de 2022), majorarea ponderii serviciilor în totalul valorii adăugate brute (cu 0,4 puncte procentuale), considerând că riscurile de neconformare sunt, în general, mai mari în sectorul serviciilor, dar și diminuarea numărului de falimente, care poate indica o potențială creștere a deficitului de conformare la plata TVA.

Pe de altă parte, raportul CE din acest an include și o analiză a decalajului de încasare la impozitul pe profit în statele membre, iar România înregistrează cel mai slab rezultat și la acest capitol, cu un deficit de încasare de 35%, urmată de Slovacia, cu 20%, în timp ce media UE este de 10,9%. Însă datele cele mai recente care au stat la baza acestei analize sunt din 2019 (în cazul României și Croației), în timp ce pentru alte state sunt luate în calcul date din 2015 (Grecia, Suedia, Olanda) sau din următorii trei ani.

În concluzie, efectele digitalizării raportărilor fiscale încă se lasă așteptate, deși contribuabilii au făcut eforturi semnificative în ultimii ani pentru implementarea soluțiilor necesare pentru a se conforma cerințelor de raportare fiscală tot mai complexe impuse de autorități într-un timp foarte scurt. Pentru ca acestea să aibă rezultatul scontat, respectiv o mai bună colectare a taxelor la bugetul de stat, trebuie ca și autoritatea fiscală să se doteze cu infrastructura potrivită pentru preluarea și prelucrarea datelor furnizate de contribuabili și să poată combina digitalizarea cu analiză de risc, capacitate administrativă solidă și controale inteligente.

În plus, trebuie menționat că problema colectării TVA în România este una de politică fiscală, ci de guvernanță fiscală. Fără o schimbare de abordare, decalajul de TVA riscă să rămână nu doar un indicator statistic negativ, ci și un factor structural care limitează spațiul bugetar și afectează echitatea fiscală. Miza reală pentru România, pe termen mediu cel puțin, nu este intensificarea controalelor ci capacitatea statului de a trece de la control reactiv la control inteligent, bazat pe date și rezultate măsurabile. Intensificarea inspecțiilor fiscale, derulate uneori fără ca tematica să fie clar comunicată, deși explicabilă din perspectiva presiunii bugetare, ridică semne de întrebare privind eficiența pe termen mediu a politicilor de conformare. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Florin Negrutiu in Columbia

Columbienii pe care i-am întâlnit în călătoria mea au avut necazuri ceva mai mari decât noi, românii mai noi. Imaginați-vă că în anii 80-90, tinerii din Medellin se considerau norocoși dacă treceau de 20 de ani. Copiii și adolescenții erau rǎpiți de carteluri ca să comită asasinate. Fermierii erau executați dacă refuzau să cultive coca.

Citește mai mult

femeie la birou

E o zi de marți obișnuită. O femeie de 46 de ani intră la ședința de echipă, cu dosarele pregătite, prezentarea deschisă pe laptop. Pe la mijlocul discuției, simte că nu mai găsește cuvântul. Îl știe, l-a știut mereu, dar acum nu mai vine. Face o pauză de o secundă, reacoperă cu o altă frază și continuă. Nimeni nu observă nimic. Ea, în schimb, a simțit totul: valul de căldură care a urcat în față, panica de o clipă că mintea i-a stat pe loc, efortul de a face să pară că totul e în regulă. foto Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon PIB Romania istorie / sursa foto: Profimedia

Datele pe care urmează să le prezint sunt exprimate în dolari internaționali, la valoarea prețurilor din 2011 – tocmai pentru a anula „bruiajul” generat de inflație și pentru a putea face comparații cu sens atât în durată lungă, cât și între țări/regiuni. Deci nu vorbim de un PIB nominal pe cap de locuitor, ci de o estimare care ține cont de inflație și de costurile diferite ale vieții în regiuni/țări diferite și în perioade diferite.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Odată ce trupele aliaților au pătruns pe teritoriul Germaniei naziste, în aprilie 1945, unitatea specială americano-britanică Alsos a început să caute locul în care aflaseră că s-a construit un reactor nuclear de către echipa lui Werner Heisenberg. În acest scop, analizau mostre de pământ din diverse zone pentru a detecta urme de radioactivitate semnificative. Un american glumeț a trimis spre cercetare experților un eșantion de sol și o sticlă cu vin găsită prin zonă, cu bilețelul „Analizați-l și pe ăsta!”.

Citește mai mult

Referendum Italia justitie / sursa foto: Profimedia

Reforma italiană a magistraturii a eșuat. Guvernul Meloni intenționa modificarea Constituției, pentru a separa cariera procurorilor de cea a judecătorilor, a reorganiza CSM în două consilii judiciare pentru cele două ramuri ale magistraturii și a redefini mecanismul disciplinar vizând magistrații. Dar cetățenii italieni au spus NU: 54% voturi împotrivă, la o participare de aproape 59%. Acest referendum ar trebui să dea de gândit și autorităților de la București.

Citește mai mult
sound-bars icon