Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Efectele ieșirii oficiale a Marii Britanii din UE: Atractivitatea pieței muncii britanice pentru lucrătorii din blocul comunitar ar putea scădea, cu efecte nefavorabile în economie

Brexit oficial

Foto Guliver/Getty Images

Evenimentul celebrat de eurosceptici și deplâns de eurofili, ieșirea oficială a Marii Britanii din UE în data de 31 ianuarie, a fost până acum privit cu relativă seninătate de către investitori: lira sterlină a fluctuat în ultima lună într-un interval îngust de sub 3% în raport cu dolarul american. De la vârful de pe 20 ianuarie până pe 30, la ora 12.30, indicele bursier britanic a pierdut aproape 4%, însă mișcarea se poate lega mai degrabă cu scăderile generale din piețele de capital din Asia, Europa și SUA corelate cu escaladarea cazurilor noului virus.

Urmează o perioadă de negocieri dificile pentru a stabili relația viitoare pe planuri variate printre care: accesul reciproc la piața de bunuri și servicii internă, reguli în domeniul schimbului de informații, sistemelor de siguranță, accesul la teritoriile de pescuit, licențierea medicamentelor, drepturile cetățenilor britanici din UE și ale europenilor din Regatul Unit, printre altele. 

Potrivit unui studiu din 2018 al economiștilor de la Stanford și Nottingam University, incertitudinea indusă de Brexit a redus investițiile cu aproximativ 6%.

Ceea ce se întâmplă pe 31 ianuarie nu este o surpriză, iar firmele și consumatorii au luat deja deciziile relevante pe termen scurt. Impactul pe termen mediu și lung va depinde în foarte mare proporție de rezultatul concret al negocierilor pentru perioada de la 1 ianuarie 2021 înainte, după încheierea perioadei de tranziție. Este probabil ca atractivitatea pieței muncii britanice pentru lucrătorii din UE să scadă, pe un orizont mediu, cu efecte nefavorabile în economie. 

Pe termen lung, șansa Regatului Unit ar fi o iscusită poziționare în raport cu UE care să îi permită accesul liber sau aproape liber la piața de bunuri și servicii europene, în special în domeniul financiar, dar și să seteze propriile acorduri de liber schimb cu alte economii majore. Astfel, ar putea, în timp, să genereze beneficii economice totale ridicate, compensând pierderile suferite în acești aproape 4 ani de după referendum. Aceasta este, pentru moment o posibilitate. Investitorii vor relua, probabil, după o pauză de câteva luni, obiceiul de a urmări negocierile UK/UE și din acest motiv volatilitatea lirei sterline și a pieței de capital britanice vor crește semnificativ în a doua jumătate a anului.

Un impact semnificativ ar putea fi vizibil la nivelul sectorului manufacturier, un palier economic ce dă semne tot mai accentuate de încetinire la nivel global. Posibilitatea de izolare de piața liberă și de apariție a unor fricțiuni comerciale afectează perspectivele acestui pilon al economiei britanice. Analiștii iau în calcul efectele, motiv pentru care prognozele pentru 2020 indică o contragere a sectorului de 0,8%. În plus, Marea Britanie a reprezentat pentru companiile din afara Uniunii Europene o „poartă de acces” către continent, prin care să beneficieze de condițiile de liber schimb, dar în contextul actual, atractivitatea economiei insulare, din perspectiva unui loc de desfășurare a afacerilor, s-ar putea reduce.

A contribuit Radu Puiu, Research Analyst, XTB România.           

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

CTP--

Grindeanu îi cere demisia lui Gheorghiță Vlad, șeful Armatei, când niciun capăt de dovadă în legătură cu acuzația că și-ar fi folosit funcția ca să bage niște fete de generali în Armată nu a apărut. Sussemnatul nu știu dacă generalul e vinovat sau nu. Dar faptul că Peștele Panglică se dă la el mă liniștește oarecum: G. Vlad nu face parte dintre numeroșii ofițeri românoși auristo-pesediști, cu Ceaușescu și Ion Antonescu în cap. Cu NATO în gură și Putin în suflet.

Citește mai mult

Vlad Gheorghita

În timp ce în online se discută intens dacă putem sau nu putem doborî drone, dacă avem sau nu cu ce, la peste 4 ani de la începerea războiului la granița, în Ucraina, noi aflăm cǎ șefii Armatei Române erau mai preocupați în a-și angaja copiii în structurile armatei, în a-i scuti de taxele de la Universitatea de Educație Fizică. Astea sunt găinării! (În imagine, generalul Vlad Gheorghiță / sursa foto: Profimedia )

Citește mai mult

Florin Negrutiu new

Să-l dai jos pe Bolojan, ca să-l pui după o lună de criză pe Tomac, e curat meșteșug de tâmpenie. Sper ca președintele N. Dan să renunțe la „soluția tehnocrată” pe care o tot pritocește, după ce va calcula consecințele dezastruoase asupra actului de guvernare ale unei astfel de propuneri.

Citește mai mult

echipa Matricia Solutions

Un caiet de sarcini care în mod normal ar fi avut 90 de criterii ajunge, generat cu AI, la 450. Destinatarul, copleșit, îl trimite și el unui AI să îl parcurgă. Nimeni nu mai citește. Nimeni nu mai gândește. (În imagine, de la stânga la dreapta: Andrei Negulescu – Director of Strategy, Matricia Solutions, Horia Negulescu – Managing Partner, Matricia Solutions, Diana Lungulescu – Managing Partner, Matricia Solutions și Cătălin Safta – CTO, Matricia Solutions)

Citește mai mult