Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Efectele ieșirii oficiale a Marii Britanii din UE: Atractivitatea pieței muncii britanice pentru lucrătorii din blocul comunitar ar putea scădea, cu efecte nefavorabile în economie

Brexit oficial

Foto Guliver/Getty Images

Evenimentul celebrat de eurosceptici și deplâns de eurofili, ieșirea oficială a Marii Britanii din UE în data de 31 ianuarie, a fost până acum privit cu relativă seninătate de către investitori: lira sterlină a fluctuat în ultima lună într-un interval îngust de sub 3% în raport cu dolarul american. De la vârful de pe 20 ianuarie până pe 30, la ora 12.30, indicele bursier britanic a pierdut aproape 4%, însă mișcarea se poate lega mai degrabă cu scăderile generale din piețele de capital din Asia, Europa și SUA corelate cu escaladarea cazurilor noului virus.

Urmează o perioadă de negocieri dificile pentru a stabili relația viitoare pe planuri variate printre care: accesul reciproc la piața de bunuri și servicii internă, reguli în domeniul schimbului de informații, sistemelor de siguranță, accesul la teritoriile de pescuit, licențierea medicamentelor, drepturile cetățenilor britanici din UE și ale europenilor din Regatul Unit, printre altele. 

Potrivit unui studiu din 2018 al economiștilor de la Stanford și Nottingam University, incertitudinea indusă de Brexit a redus investițiile cu aproximativ 6%.

Ceea ce se întâmplă pe 31 ianuarie nu este o surpriză, iar firmele și consumatorii au luat deja deciziile relevante pe termen scurt. Impactul pe termen mediu și lung va depinde în foarte mare proporție de rezultatul concret al negocierilor pentru perioada de la 1 ianuarie 2021 înainte, după încheierea perioadei de tranziție. Este probabil ca atractivitatea pieței muncii britanice pentru lucrătorii din UE să scadă, pe un orizont mediu, cu efecte nefavorabile în economie. 

Pe termen lung, șansa Regatului Unit ar fi o iscusită poziționare în raport cu UE care să îi permită accesul liber sau aproape liber la piața de bunuri și servicii europene, în special în domeniul financiar, dar și să seteze propriile acorduri de liber schimb cu alte economii majore. Astfel, ar putea, în timp, să genereze beneficii economice totale ridicate, compensând pierderile suferite în acești aproape 4 ani de după referendum. Aceasta este, pentru moment o posibilitate. Investitorii vor relua, probabil, după o pauză de câteva luni, obiceiul de a urmări negocierile UK/UE și din acest motiv volatilitatea lirei sterline și a pieței de capital britanice vor crește semnificativ în a doua jumătate a anului.

Un impact semnificativ ar putea fi vizibil la nivelul sectorului manufacturier, un palier economic ce dă semne tot mai accentuate de încetinire la nivel global. Posibilitatea de izolare de piața liberă și de apariție a unor fricțiuni comerciale afectează perspectivele acestui pilon al economiei britanice. Analiștii iau în calcul efectele, motiv pentru care prognozele pentru 2020 indică o contragere a sectorului de 0,8%. În plus, Marea Britanie a reprezentat pentru companiile din afara Uniunii Europene o „poartă de acces” către continent, prin care să beneficieze de condițiile de liber schimb, dar în contextul actual, atractivitatea economiei insulare, din perspectiva unui loc de desfășurare a afacerilor, s-ar putea reduce.

A contribuit Radu Puiu, Research Analyst, XTB România.           

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult