Banca Centrală Europeană a decis reducerea dobânzii la depozite, pe fondul incertitudinilor legate de un Brexit fără acord

(Foto Guliver/Getty Images)

Banca Centrală Europeană (BCE) a decis în ședința din 12 septembrie 2019, reducerea dobânzii la depozite cu 10 puncte de bază, până la -0,50%. 

Rata dobânzii la principalele operațiuni de refinanțare și rata facilității de creditare vor rămâne neschimbate la nivelul actual, de 0,00%, respectiv 0,25%.

Achizițiile nete vor fi repornite în cadrul programului de achiziție a activelor al BCE, într-un ritm lunar de 20 de miliarde de euro începând cu 1 noiembrie. Consiliul guvernatorilor se așteaptă ca achizițiile de active să continue atâta timp cât este necesar pentru a consolida impactul politicilor sale. BCE preconizează că acest program se va încheia înainte ca ratele dobânzilor să devină pozitive.

Decizia BCE modifică pentru prima dată după 2016 rata dobânzii, întrucât economia europeană se confruntă cu incertitudini legate de producerea unui Brexit fără acord și cu efectele războiului comercial, dar și scăderea activității economice în zona euro.

În același timp, mișcarea BCE este una de forță, se urmărește atât stimularea creșteriii economice din zona Euro, precum și creșterea inflației și anticipează o viitoare decizie a FED, care a dat semnale puternice că va reduce la rândul său rata dobânzii de politică monetară cu 0,25%, până la nivelul de 2%.

Dobânzile negative penalizează băncile pentru deținerea de numerar, mai degrabă decât pentru împrumuturile acordate, în timp ce cumpărarea de obligațiuni ajută la scăderea randamentelor, reducând costurile împrumuturilor pentru guverne și companii.

Investitorii au salutat inițial decizia BCE. Euro s-a devalorizat cu 0,5%, în timp ce randamentele obligațiunilor germane și italiene au scăzut, iar valoarea acțiunilor europene a crescut. Însă, în câteva ore de la anunțarea deciziei, randamentele obligațiunilor germane s-au redresat, iar valoarea monedei euro a crescut.

Deși investitorii se așteptau la o reducere mai mare a ratei dobânzii, lipsa unei date de încheiere a programului de cumpărare a obligațiunilor, cunoscut sub numele de relaxare cantitativă sau QE, a fost o surpriză.

Cea mai mare problemă a pachetelor de stimulare cantitativă este reprezentată de majorarea datoriilor și faptul că în caz de criză lasă fără mijloace de manevră Banca Centrală. În prezent Europa înregistrează creștere economică, iar dobânzile sunt negative. În cazul unei crize, dobânzile se vor coborî și mai abrupt, afectând fondurile de penii, depozitele populației și majorarea datoriilor publice.

Starea actuală a economiei europene

Decizia BCE este însă contradictorie, în sensul că reprezintă o recunoaștere a faptului că masivul program de relaxare cantitativă, în valoare de 2,6 trilioane euro, nu și-a atins în totalitate scopul, dar este o decizie pe care era obligată să o ia, date fiind evoluțiile pe plan global.

Ratele dobânzilor se aflau deja la minime istorice în Europa, iar BCE a apreciat că economia se află pe baze suficient de solide, la sfârșitul anului trecut, pentru a opri programul său de achiziție de active.

Totuși, Germania, cea mai mare economie a Europei, este acum în pragul recesiunii, iar în războiul comercial dintre Statele Unite și China părțile nu par a fi ajuns în punctul în care să găsească un compromis pentru a pune capăt confruntării.

Președintele BCE, Mario Draghi, a declarat joi că încetinirea actuală a economiei europene "reflectă în principal slăbiciunea dominantă a comerțului internațional într-un mediu de incertitudini globale prelungite".

Dacă privim datele statistice, producția europeană a început să sufere. BCE a redus prognoza de creștere a PIB-ului pentru acest an la 1,1% de la 1,2%, în timp ce așteptările pentru 2020 au fost reduse la 1,2% de la 1,4%.

Președintele SUA, Donald Trump, a criticat decizia Băncii Centrale Europene, afirmând pe Twitter că BCE „încearcă și reușește să deprecieze Euro față de Dolarul FOARTE puternic, rănind exporturile americane”. Donald Trump și-a repetat apelul pentru ca Banca Centrală americană să acționeze și a cerut imperativ, FED, să împingă ratele dobânzilor spre zero sau mai jos, la începutul săptămânii. O astfel de decizie ar dinamita dobânzile la depozite, însă ar conduce la achiziția de acțiuni și astfel economia americană ar putea beneficia de dobânzile reduse.

Decizia BCE este una pe care o anticipasem încă din luna iunie, în articolul „Perspectivele unei noi crize economice” . Europa reușind să acționeze atât agresiv, dar și timpuriu în perspectiva unei viitoare recesiuni.

Mario Draghi iese din scenă

Întâlnirea de joi a fost penultima a lui Mario Draghi în funcția de președinte al BCE, înainte de a înmâna conducerea Băncii Centrale Europene, fostei șefe a Fondului Monetar Internațional, Christine Lagarde, în noiembrie 2019.

Pentru Draghi, al cărui principal merit este salvarea monedei euro după ce în 2011, la preluarea mandatului în fruntea BCE, s-a angajat să facă „orice este necesar” pentru a păstra moneda europeană, în timpul crizei datoriilor suverane din Europa, este o ieșire din scenă frumoasă.

Sub mandatul său moneda euro s-a întărit, deciziile sale au readus în Europa creșterea economică, statele din zona Euro au reușit să salveze Grecia de la faliment, iar prosperitatea economică înregistrată a temperat avansul forțelor populiste.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp