Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

NEWSEUM. Elogiul nebuniei. Când se ard cărțile și se aruncă în aer muzeele

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Sincer sa fiu nici nu stiam ce s-a intamplat. Am aflat pe urma ca cineva a dat foc unei carti de Cartarescu !!! Si brusc avem poze cu tot felul de aberatii gen Fahrenheit 451. Probabil ca mine cineva o sa verse o sticla cu lapte si brusc o sa avem poze luate din istorie cu cetateni care varsau galeti de lapte in timpul Crizei. Oau! Se duce de rapa planeta, fratilor!
    • Like 0
  • Taxi-song spune că tipu' se crede Martin-Luther-King - are un vis, îl talmaceste după priceperea sa si îsi fredonează la nesfârsit tălmăcirea -i iscusită. Mai departe, ne spune că s-a întâlnit cu niste amici pe care îi convertește la propria-i înțelepciune. Este un schepsis aici: ceva, stie el că va produce această laudă a sa, cum că a fost vizitat în vis de vreun înger (bun, presupune el, pt că altfel ar fi avut îndoieli si reținere smerită ), pt că ne avertizează din capul locului că puțin îi pasă de reacțiile preconizate. Ei, partea asta, mi se pare mie cea ne-cuminte. Parșivă. Un om cu discernământ nu începea asa, ca un indiferent retard: sic-sic, mă doare-n cot de ce spuneți voi, după mine, potopu'.
    • Like 0
  • Valentin check icon
    "Arsul" trebuie inteles la figurat. Acolo e vorba de carti interzise. In cazul nostru netul pastreaza orice, nu se mai poate vorbi de ars.
    • Like 0
  • A cui nebunie? Omul a dat foc unei cărți care era a lui. Nu a incendiat biblioteci sau librării. A transmis un mesaj, absurd, după părerea mea, dar l-a transmis așa cum se transmite un mesaj dacă vrei să fie citit, într-un mod care să atragă atenție. E cel mai normal gest posibil, clipul care a generat discuția poate fi considerat provocator, reacțiile contra clipului pot fi considerate isterice dar arderea unei cărți care îți aparține e chiar un drept democratic. Isteria contra acestui gest vine din același tip de gândire ca isteria contra clipului sau isteria contra dreptului de a susține construcția unei catedrale.
    • Like 0
    • @ Marian Sasaran
      Adică era un caiet scris de el? Trebuia să o doneze.
      • Like 0
    • @ Ina Dumitru
      Nu, era o carte cumpărată de el. Trebuia să... , imperativul ăsta merge doar la persoana a treia, nu? Știm perfect ce TREBUIE să facă...ceilalți. Nu, nu trebuia nimic, e cartea lui, face ce vrea cu ea.
      • Like 0
    • @ Marian Sasaran
      check icon
      Am vazut inregistrarea - la tv ( la nu`s ce stiri); Dupa cum se exprima tipul, cred ca-si luase cartea pentru necesitatea de a o pune capac la oala...sau- o sterpelise de pe vreo taraba. Isi spusese-n gandul lui ca-i taman buna sa inveleasca spirale si motorase arse de Kashtan la taraba sa din Obor...
      • Like 0
    • @ Marian Sasaran
      Deci, cartea nu era a lui. Era, doar, cumpărată de el.
      • Like 0
  • Apar semnele unui veac de nerecunoscut. Noi, care am trait intr-o randuiala, nu suntem pregatiti pentru ce va sa vina...
    • Like 1
  • Valentin check icon
    Acolo e vorba de un sistem politic si nu religios, cam acelasi si in comunism, daca isi mai aminteste cineva de totrurile la care erau suspusi cei care credeau, inclusiv copii. Extremismul a acelasi peste tot, fie ca vorbim de religie, politica, ateism etc. Orice arie are O EXTREMA.
    • Like 1
  • Alexius check icon
    Avem și noi primii ani de comunism. Nu a trebuit să facem un rug, pur și simplu am promovat prostia, tupeul, golăneala și . Toatea astea insumate au dat naștere "Omului Nou" nu "Supraomul" cum îi ziceau naziștii. Omul nou era dedicat partidului care l-a scos din sate și din cârciumile pe unde își vărsa obida. Partidul l-a băgat în seamă și l-a trimis la serviciu. NU conta că munca se făcea pe sărite, conta ca omul să aibă o ocupație, iar timpul lui liber să fie ocupat cu ședințe cu bârfa cu invidia cu turnătoria etc. Apoi a venit Național comunismul. Omul nou nu își umplea biblioteca cu cărți ci cu bibelouri. Doar o carte stingheră de Eminescu trebuia să stea cuminte și nedeschisă pe cel mai înalt raft. Omul nou din comunism era cel mai tare în clanță la nivel politic, dar la nivel personal era un șmecheraș care nu credea decât în haleala de mâine. Știa să se descurce, învățase silit de împrejurări, depășise rolul unui simplu cetățean, și totuși nu mai nutrea nicio compasiune față de cei din mijlocul cărora se ridicase. El se uita tot mai sus către niveluri politice tot mai înalte. Cum să se dea pe lângă un șef, cum să-l ducă cu mașina până la cârciumă și să-l ducă pe brațe acasă, cum să-i facă rost de vin și pulpă de porc de sărbători, alea religioase (chipurile interzise) . A reușit și a ajuns un secretar de partid respectat, o nevastă și doi copii cam râzgâiați acasă, o amantă drăguțică pe care o preluase de un fost șef de cadre. Treaba mergea ca unsă și vai izbucni Revoluția sau lovitura de stat sau răscoala + lovitura de stat+ revolutia de după. Omul nou a fost puțin dezornentat dar s-a lămurit imediat că e loc de întors și a învățat că își poate continua cariera politică și chiar începe câteva afaceri...
    Deja am deviat de la subiect dar cam așa era omul nou care arunca cărțile de Tolstoi și Thomas Mann, luate din biblioteca casei boierelti în care fusese cazat de regim în anii 50, ca să facă focul pe timpul iernii. Tomuri de cărți despre istoria literaturii, a artei, filosofie al luat drumul sobei pentru a încălzi omul nou al comunismului.
    • Like 2
    • @ Alexius
      Valentin check icon
      Ba era interzis si Marx! Nu-l gaseai in librarii. N-am stiut chestia asta pana mi-a spus cineva prin anii '80. Era subiect tabu.
      • Like 1
    • @ Alexius
      Marele like
      • Like 0
    • @ Alexius
      Nu sunteți pe lângă sb. Puțină istorie nu strică nimănui. La urma urmei, mulți uită, mulți nu citesc, mulți țin pt ei, pt că misionarismul pozitiv e greu. Si, iacă asa, ne trezim cu tineri si nu prea tineri comunisti mai aprigi decât predecesorii lor în apogeu. Probabil...urmașii celor tari în clanta la partid, cei care au ars cărțile sau care îsi sprijineau patul de ele.
      • Like 0
  • check icon
    fugiti cat se mai poate !
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult