Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Emblemele Crucii Roșii și Semilunii Roșii, însemne aflate sub protecția legii

Emblemă Crucea Roșie

Într-o lume care ne asaltează cu mii de informații zi de zi, semnificația unor noțiuni fundamentale se poate pierde, în timp. Există însă semne și simboluri consacrate, care fac parte dintr-o categorie protejată de lege și de natura misiunii lor, pe care oricine, oricând, ar trebui să le cunoască și să le respecte, pentru că rolul lor este vital. Aici se încadrează emblemele aparținând celei mai cunoscute organizații umanitare din lume: Crucea Roșie.

La finalul anului 2022, Societatea Națională de Cruce Roșie din România a demarat, în parteneriat cu Comitetul Internațional al Crucii Roșii, o campanie de conștientizare a importanței respectării emblemelor de Cruce Roșie și Semilună Roșie, în condițiile în care, pe fondul conflictului armat din Ucraina, acestea au fost folosite tot mai des abuziv. De fiecare dată când sunt afișate în situații necorespunzătoare, acest lucru le pune în pericol valoarea și rolul salvator.

Deși fiecare dintre noi le-a întâlnit, cu siguranță, de-a lungul vieții, nu mulți le recunosc sau știu să identifice situațiile în care nu sunt folosite corespunzător rolului lor real. Ele nu pot fi afișate la întâmplare pe orice ambulanță, clinică, farmacie, punct de ajutor, în jocuri video, în campanii comerciale etc. Locul lor este pe ecusoanele medicilor care lucrează în spitale de campanie, pe vehiculele care aduc ajutoare umanitare sau transportă răniți în cadrul unei situații de dezastru sau pe echipamentele personalului sau voluntarilor Societăților Naționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie, implicați în acțiuni specifice.

Emblemele Binelui. Istoria și semnificațiile lor

După înființarea, în 1963 la Geneva, a Comitetului Internațional al Crucii Roșii, a apărut necesitatea adoptării unui semn distinctiv unic, simplu, ușor de identificat de la distanță, care să contribuie la protejarea voluntarilor care ofereau ajutor și servicii medicale în timpul conflictelor armate. În conformitate cu Convențiile de la Geneva, Crucea Roșie, Semiluna Roșie și Cristalul (rombul) Roșu sunt semne distinctive ale Mișcării Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie.

Simbolul unei cruci roșii pe fundal alb (reversul steagului elvețian) a fost adoptat la Convenția de la Geneva din anul 1864, cu scopul de a oferi statut neutru societăților voluntare care asistau soldații răniți, asigurându-le astfel protecția. Mai târziu, semiluna roșie (folosită inițial de Turcia și Egipt, ulterior de majoritatea statelor musulmane) și cristalul roșu (alternativa pentru statele care nu doresc să folosească crucea sau semiluna) au primit același statut.

TOATE sunt simboluri recunoscute internațional. Sunt simboluri ale BINELUI, SPERANȚEI și SALVĂRII pentru oamenii de pretutindeni, aflați în situații de criză.

Niciuna dintre taberele implicate într-un conflict armat nu poate ataca oameni, vehicule sau clădiri însemnate cu emblemele protectoare ale Crucii Roșii sau Semilunii Roșii. Voluntarii acestei organizații sunt prezenți pentru a-i ajuta pe toți în egală măsură, indiferent de apartenență politică, națiune sau religie.

În slujba umanității oriunde în lume

Însemnătatea emblemelor de Cruce Roșie și Semilună Roșie vine din faptul că, în timp de război, dezastre naturale sau alte calamități, persoanele, clădirile sau mijloacele de transport care le poartă au statut special. Oricine trebuie să știe că poate avea încredere în voluntarii Crucii Roșii, tocmai pentru că munca pe care o desfășoară este pur umanitară, fără nicio implicație politică, religioasă sau militară. Astfel, voluntarilor trebuie să le fie permis accesul în siguranță în orice zonă vulnerabilă și, în temeiul dreptulului internațional și nimeni nu îi poate ataca, pentru ca ei să poată interveni cu prioritate, ajutând persoanele care au nevoie de intervenție de urgență.

Ce poți face tu

Orice utilizare a unei embleme de către persoane sau entităţi neautorizate, care nu sunt la curent cu regulile de utilizare a emblemei, înseamnă subminarea acesteia. De altfel, în vreme de război, emblemele se folosesc în exclusivitate de către Societatea Națională de Cruce Roșie, iar pe timp de pace, pot fi folosite de terţi doar cu acordul Societății Naționale de Cruce Roșie, orice abatere fiind considerată abuz și sancționată de codul penal.

Orice utilizare greșită, chiar fără intenție, a emblemelor poate pune în pericol viața celor care au realmente dreptul să le afișeze pentru garanția protecției lor. Dacă observi situații în care emblemele sunt folosite de persoane sau organizații care nu au dreptul să facă acest lucru, avertizează Societatea Națională de Cruce Roșie sau Semilună Roșie pentru a putea acționa în consecință.

Găsești mai multe informații despre importanța emblemelor și utilizările lor pe pagina Crucii Roșii Române.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult