Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Emblemele Crucii Roșii și Semilunii Roșii, însemne aflate sub protecția legii

Emblemă Crucea Roșie

Într-o lume care ne asaltează cu mii de informații zi de zi, semnificația unor noțiuni fundamentale se poate pierde, în timp. Există însă semne și simboluri consacrate, care fac parte dintr-o categorie protejată de lege și de natura misiunii lor, pe care oricine, oricând, ar trebui să le cunoască și să le respecte, pentru că rolul lor este vital. Aici se încadrează emblemele aparținând celei mai cunoscute organizații umanitare din lume: Crucea Roșie.

La finalul anului 2022, Societatea Națională de Cruce Roșie din România a demarat, în parteneriat cu Comitetul Internațional al Crucii Roșii, o campanie de conștientizare a importanței respectării emblemelor de Cruce Roșie și Semilună Roșie, în condițiile în care, pe fondul conflictului armat din Ucraina, acestea au fost folosite tot mai des abuziv. De fiecare dată când sunt afișate în situații necorespunzătoare, acest lucru le pune în pericol valoarea și rolul salvator.

Deși fiecare dintre noi le-a întâlnit, cu siguranță, de-a lungul vieții, nu mulți le recunosc sau știu să identifice situațiile în care nu sunt folosite corespunzător rolului lor real. Ele nu pot fi afișate la întâmplare pe orice ambulanță, clinică, farmacie, punct de ajutor, în jocuri video, în campanii comerciale etc. Locul lor este pe ecusoanele medicilor care lucrează în spitale de campanie, pe vehiculele care aduc ajutoare umanitare sau transportă răniți în cadrul unei situații de dezastru sau pe echipamentele personalului sau voluntarilor Societăților Naționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie, implicați în acțiuni specifice.

Emblemele Binelui. Istoria și semnificațiile lor

După înființarea, în 1963 la Geneva, a Comitetului Internațional al Crucii Roșii, a apărut necesitatea adoptării unui semn distinctiv unic, simplu, ușor de identificat de la distanță, care să contribuie la protejarea voluntarilor care ofereau ajutor și servicii medicale în timpul conflictelor armate. În conformitate cu Convențiile de la Geneva, Crucea Roșie, Semiluna Roșie și Cristalul (rombul) Roșu sunt semne distinctive ale Mișcării Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie.

Simbolul unei cruci roșii pe fundal alb (reversul steagului elvețian) a fost adoptat la Convenția de la Geneva din anul 1864, cu scopul de a oferi statut neutru societăților voluntare care asistau soldații răniți, asigurându-le astfel protecția. Mai târziu, semiluna roșie (folosită inițial de Turcia și Egipt, ulterior de majoritatea statelor musulmane) și cristalul roșu (alternativa pentru statele care nu doresc să folosească crucea sau semiluna) au primit același statut.

TOATE sunt simboluri recunoscute internațional. Sunt simboluri ale BINELUI, SPERANȚEI și SALVĂRII pentru oamenii de pretutindeni, aflați în situații de criză.

Niciuna dintre taberele implicate într-un conflict armat nu poate ataca oameni, vehicule sau clădiri însemnate cu emblemele protectoare ale Crucii Roșii sau Semilunii Roșii. Voluntarii acestei organizații sunt prezenți pentru a-i ajuta pe toți în egală măsură, indiferent de apartenență politică, națiune sau religie.

În slujba umanității oriunde în lume

Însemnătatea emblemelor de Cruce Roșie și Semilună Roșie vine din faptul că, în timp de război, dezastre naturale sau alte calamități, persoanele, clădirile sau mijloacele de transport care le poartă au statut special. Oricine trebuie să știe că poate avea încredere în voluntarii Crucii Roșii, tocmai pentru că munca pe care o desfășoară este pur umanitară, fără nicio implicație politică, religioasă sau militară. Astfel, voluntarilor trebuie să le fie permis accesul în siguranță în orice zonă vulnerabilă și, în temeiul dreptulului internațional și nimeni nu îi poate ataca, pentru ca ei să poată interveni cu prioritate, ajutând persoanele care au nevoie de intervenție de urgență.

Ce poți face tu

Orice utilizare a unei embleme de către persoane sau entităţi neautorizate, care nu sunt la curent cu regulile de utilizare a emblemei, înseamnă subminarea acesteia. De altfel, în vreme de război, emblemele se folosesc în exclusivitate de către Societatea Națională de Cruce Roșie, iar pe timp de pace, pot fi folosite de terţi doar cu acordul Societății Naționale de Cruce Roșie, orice abatere fiind considerată abuz și sancționată de codul penal.

Orice utilizare greșită, chiar fără intenție, a emblemelor poate pune în pericol viața celor care au realmente dreptul să le afișeze pentru garanția protecției lor. Dacă observi situații în care emblemele sunt folosite de persoane sau organizații care nu au dreptul să facă acest lucru, avertizează Societatea Națională de Cruce Roșie sau Semilună Roșie pentru a putea acționa în consecință.

Găsești mai multe informații despre importanța emblemelor și utilizările lor pe pagina Crucii Roșii Române.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult