Victoria AfD în Saxonia-Anhalt este, dincolo de ideologia acestui partid, un semnal pe care partidele tradiționale din Europa nu-și mai permit să-l ignore. Electoratul s-a săturat. Nu doar de anumite politici, ci de aceiași oameni, de aceleași discursuri și de aceeași clasă politică.

Pe locul doi se află partidul de extremă dreapta AfD, cu un procent record de 20,4% (149 de mandate) și pretenții de a fi deja parte integrantă a „establishmentului”. Un rezultat, într-adevăr, istoric, din păcate - și asta în ciuda numeroaselor proteste recente convocate sub deviza „Nie wieder 1933” („1933 nu se poate repeta!”)

Musk n-a ajutat la nimic. AfD era la 20% de câteva luni bune, deci o astfel de amestecare în treburile Germaniei nu a ajutat la creșterea AfD. foto: Markus Schreiber / AP / Profimedia

Era clară necesitatea unei coaliții, iar pe tema combinațiilor cromatice s-a speculat îndelung.

Numărul victimelor a trecut între timp de 170, (Foto: AFP via Profimedia)

Exit-poll-urile date publicității la închiderea urnelor arată că partidul extremist Alternativa pentru Germania intră în Parlamentul federal cu un scor de 13,5%, peste cel obținut în sondaje. (Foto: Guliver Getty Images)

„În mod nefericit, discursul lui Juncker, foarte promițător, pentru aspiranții la extindere, pentru aspiranții din interiorul UE la euro-zonă, pentru noi și bulgari, aspiranți la spațiul Schengen, a căzut în Germania pe un teritoriu unde astfel de propuneri n-au fost binevenite din cauza climatului electoral”, spune ambasadorul României la Berlin, Emil Hurezeanu.