Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Eram doar 30.000 de români

Marienplatz

Foto: Alamy / Profimedia

De multe ori spunem despre noi, românii, că suntem prea dezbinați, nu ținem unii cu alții și nici nu știm să ne unim forțele pentru a face lucruri mari. Însă recent, la meciul României cu Ucraina de la Munchen, eu am trăit într-o Românie unită, frumoasă și încrezătoare, chiar dacă eram toți în „deplasare”.

Cu o seară înaintea meciului, Marienplatz se transformase în teritoriu românesc. Tricouri, steaguri, șepci – toate erau o mare galbenă care făcuseră din Ciuleandra un cântec de susținere al echipei pe cât de original, pe atât de potrivit.

Toți cei de acolo eram învingători. România era învingătoare. Indiferent de rezultatul meciului de a doua zi. Dovada de solidaritate și energiile adunate acolo mutau atenția de la rezultat la poveste. Era vizibil cu ochiul liber că ce se întâmplă acolo este parte dintr-un mare fenomen social extraordinar.

Noua comunitate creată din cei minim 30.000 de oameni era în consens. Toți eram acolo cu un singur scop. Și asta ne transformase, vorba lui Cioran, din popor în națiune. Energia adunată acolo a fost transmisă mănunchi și la jucători.

30.000 de români. Nu de stânga sau de dreapta. Nici tineri sau bătrâni. Nu săraci sau bogați. Nici corporatiști sau antreprenori. Nu din România sau diaspora. Nici vegetarieni sau carnivori. Eram doar 30.000 de români. După atâtea valuri de conflicte, aici eram toți uniți fără să fie nevoie de nicio vorbă.

La acest campionat am văzut unitatea în diversitate de care părea că se îndepărtează UE. Fiecare suporter a susținut propria țară, dar în spectacolul din afara stadionului s-au respectat unii pe alții. Indiferent că era bucurie sau tristețe, toată lumea înțelegea emoțiile tuturor și într-un singur oraș era loc pentru toată lumea.

Meritul acestui campionat a fost că ne-a arătat că pentru un obiectiv comun pot fi lăsate la o parte luptele inutile și că proiectele mari și benefice atrag energii pe măsură. Aș îndrăzni să spun că dacă aceste energii nu se adună înseamnă că proiectul nu este ceea ce trebuie.

Realitatea este că obiectivele valoroase canalizează energii pozitive impresionante. Nu e nevoie de slogane de campanie, nici de manipulare. Ci este parte din natura noastră umană, profund socială, să ne unim forțele. Oamenii lucrează și vibrează împreună atunci când simt că fac ceva bun, ceva important, ceva care va face lumea măcar puțin mai bună. În schimb lipsa obiectivelor valoroase duce la dezbinare și haos.

Se impune întrebarea: de ce nu avem obiective valoroase în fiecare zi? Ei bine, poate ar trebui să ne uităm la calitatea liderilor noștri, din domeniul public și cel privat, și să judecăm cu mare atenție dacă își merită sau nu locul acolo unde sunt azi. Căci obiectivele valoroase nu pot fi identificate de lideri lipsiți de orice valoare.

articol publicat anterior pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon parinti si copii

E vorba de persoane care niciodată nu povestesc despre realizările proprii, ba chiar le minimizează dacă sunt aduse în discuţie de altcineva, care nu îşi spun niciodată părerea, deşi au idei foarte bune, care sunt de obicei submisivi, chiar dacă li se cer lucruri nerezonabile, şi care rar îşi urmează propriile vise, rămȃnȃnd de multe ori la voia conjuncturilor curente. foto: Profimedia

Citește mai mult

Curtea Constitutionala - CCR 2026

Cred că România nu prea mai are multe opțiuni bugetare. Că ne place sau nu, chiar dacă se simte costul vieții tot mai mare. România e crescut pe datorie, când dobânda era modică. Acum însă plătim pentru distracția din perioada 2020-2024. Și dacă nu vom reuși să ajungem într-un punct comun, politic și social acceptat, situația va deveni mult mai grea. Cu mai multe tăieri de bugete. Fie ca în criza din 2008, fie prin inflație și dobânzi. foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Citește mai mult

Elon Musk 55 ani

După pierderea „bătăliei de la Cernavodă”, încheiată cu odată închiderea celui de-al doilea reactor al singurei noastre centrale nucleare, urmărim cu sufletul la gură veștile despre noi surse de energie care să ne salveze economia și stilul de viață. Facem aceste eforturi pentru că, surpriză!, când seceta lovește Europa și România nu doar hidrocentralele au de suferit, ci și reactoarele care se bazează pe apele râurilor și fluviilor pentru a se răci. foto: Profimedia

Citește mai mult

mancare - canicula

Printre multele întrebări pe care schimbarea asta intensă de climă le pune apare și aceea a schimbării întregului sistem personal pe care fiecare îl are în jurul hranei - când și ce cumpărăm, când gătim, ce ținem în frigider, la ce oră mergem la restaurant sau ieșim la terasă. imagine realizată cu AI

Citește mai mult
Text: Adrian Vascu/ Voce: Mihai Livadaru
sound-bars icon