Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Eram doar 30.000 de români

Marienplatz

Foto: Alamy / Profimedia

De multe ori spunem despre noi, românii, că suntem prea dezbinați, nu ținem unii cu alții și nici nu știm să ne unim forțele pentru a face lucruri mari. Însă recent, la meciul României cu Ucraina de la Munchen, eu am trăit într-o Românie unită, frumoasă și încrezătoare, chiar dacă eram toți în „deplasare”.

Cu o seară înaintea meciului, Marienplatz se transformase în teritoriu românesc. Tricouri, steaguri, șepci – toate erau o mare galbenă care făcuseră din Ciuleandra un cântec de susținere al echipei pe cât de original, pe atât de potrivit.

Toți cei de acolo eram învingători. România era învingătoare. Indiferent de rezultatul meciului de a doua zi. Dovada de solidaritate și energiile adunate acolo mutau atenția de la rezultat la poveste. Era vizibil cu ochiul liber că ce se întâmplă acolo este parte dintr-un mare fenomen social extraordinar.

Noua comunitate creată din cei minim 30.000 de oameni era în consens. Toți eram acolo cu un singur scop. Și asta ne transformase, vorba lui Cioran, din popor în națiune. Energia adunată acolo a fost transmisă mănunchi și la jucători.

30.000 de români. Nu de stânga sau de dreapta. Nici tineri sau bătrâni. Nu săraci sau bogați. Nici corporatiști sau antreprenori. Nu din România sau diaspora. Nici vegetarieni sau carnivori. Eram doar 30.000 de români. După atâtea valuri de conflicte, aici eram toți uniți fără să fie nevoie de nicio vorbă.

La acest campionat am văzut unitatea în diversitate de care părea că se îndepărtează UE. Fiecare suporter a susținut propria țară, dar în spectacolul din afara stadionului s-au respectat unii pe alții. Indiferent că era bucurie sau tristețe, toată lumea înțelegea emoțiile tuturor și într-un singur oraș era loc pentru toată lumea.

Meritul acestui campionat a fost că ne-a arătat că pentru un obiectiv comun pot fi lăsate la o parte luptele inutile și că proiectele mari și benefice atrag energii pe măsură. Aș îndrăzni să spun că dacă aceste energii nu se adună înseamnă că proiectul nu este ceea ce trebuie.

Realitatea este că obiectivele valoroase canalizează energii pozitive impresionante. Nu e nevoie de slogane de campanie, nici de manipulare. Ci este parte din natura noastră umană, profund socială, să ne unim forțele. Oamenii lucrează și vibrează împreună atunci când simt că fac ceva bun, ceva important, ceva care va face lumea măcar puțin mai bună. În schimb lipsa obiectivelor valoroase duce la dezbinare și haos.

Se impune întrebarea: de ce nu avem obiective valoroase în fiecare zi? Ei bine, poate ar trebui să ne uităm la calitatea liderilor noștri, din domeniul public și cel privat, și să judecăm cu mare atenție dacă își merită sau nu locul acolo unde sunt azi. Căci obiectivele valoroase nu pot fi identificate de lideri lipsiți de orice valoare.

articol publicat anterior pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
Text: Adrian Vascu/ Voce: Mihai Livadaru
sound-bars icon