Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Eram nenorociți... și nu știam cât de tare ne va lovi acest adevăr. Unde este „normalitatea“ spre care gonim?

Protest anti-mască

Foto: Protest anti-mască/ Inquam Photos/ Octav Ganea

N-am înțeles nimic. Din boală, din pericol, din morțile neanunțate, din tot ce am trăit ca orbeții, în bulele noastre subterane, în galeriile noastre de lux sau de humă, înghesuiți în bezna minților noastre până când din creierii noștri terifiați a ieșit tot ce-i mai putred și mai hâd. Ne-am trezit după 15 luni de rătăcire duhnind a zădărnicie, pe o plajă de plastic, cu un Eclesiast funest râzând dintre valuri de toate neputințele noastre: „Ceea ce este strâmb nu se poate îndrepta şi ceea ce lipseşte nu se poate număra.“

Nu putem îndrepta tot ceea ce nu mai putem număra: prieteni, cunoștințe, rude care s-au dus fără să apuce să spună „adio, eu plec, fiți buni unii cu alții!“, nevizitați, neconsolați, surghiuniți în capsule de oxigen, de spaimă și de singurătate, fantome care vor bântui zilele și nopțile noastre sterile cerșind în van un rămas-bun. Saci de haine arse vor polua pentru totdeauna niște memorii îndoliate, în timp ce praful se va așterne peste cutiile cu „botnițe“ albastre uitate de vecini prin dulapuri.

N-am fost în aceeași barcă, cum spuneau luminații influenceri ai zilelor noastre pe la începuturi de pandemie: unii au plutit pe apele tulburi ale panicii generale cu vâslele înfipte în durerile și disperările celor din jur, alții au tras la galere zi și noapte, sclavi ai responsabilității, condamnați să ne salveze de prostia și de insolența noastră ucigătoare.

N-am trecut nici măcar prin aceeași furtună, căci fiecare a pus reflectorul pe cipul și pe chipul care i-a surâs mai tare, răzbunând cu obidă firescul pierdut și libertatea decimată.

N-am vrut eroi care uniți de știință să ne salveze lumea, ci bufoni care să ne dezbine în smintiți și naivi.

Nu ne-am grăbit să credem în conspirația compasiunii, ci ne-am lăsat seduși de conjurația imposturii lăsate libere pe Internet.

N-am înțeles nimic – în galopul nostru nebun spre recucerirea „normalității“, pare că am fost dornici să uităm toate lecțiile pe care le-am fi putut învăța din suferința noastră globală. Și în timp ce continuăm să trăim în melodrama noastră perfect de absurdă, visăm la marea literatură în care tragediile care năpăstuiesc protagoniștii îi forțează să-și recunoască limitele și slăbiciunile, să-și depășească egoismul și orgoliile nesăbuite, transformându-i astfel la finalul poveștii în oameni mai buni și mai înțelepți.

Dacă înainte de pandemie eram fericiți și nu știam, acum știm sigur că suntem mai nenorociți decât ne-am fi imaginat vreodată. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Corina check icon
    Multe cuvinte memorabile și câtă amărăciune... Într-adevăr, dacă a fost o conspirație, „conspirația compasiunii” a fost și mai e. Nu destui am fost dispuși să credem în ea.
    • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult