Ești dispus să plătești prețul unei potențiale uniri a României cu Republica Moldova?

Dacă politicieni începători scot de prin sertare tema prăfuită a unirii cu Rep.Moldova, înțeleg. De altfel nu demult domnul Băsescu agita de zor această temă din motive populiste.

Dar dacă oameni normali după atâta timp marșează iar, e ciudat. Cât timp problema cu Transnistria rămâne nerezolvată Rep.Moldova rămâne prohibită.

Cineva spunea că a fost în Rep.Moldova cu mașina. Eu am fost acum niște ani cu trenul. N-am putut să nu observ că spre România era un singur tren iar spre Moscova toate celelalte.

Iarăși cineva spunea că sunt frații noștri. Da, dar dacă fratele a avut un părinte abuziv care i-a deteriorat caracterul, așa încât fratele nu mai e același? În plus Rusia a arătat de ce-i în stare anexând Krimea. Igor Dodon, cu aripi date de Putin și cu harta în mână visa la Moldova mare, cu o parte din România. Așa de repede ați uitat? Tuna același și fulgera că le-am românizat copiii veniți la studii (cu burse de la statul român, care a oferit anual 4000-5000 de burse, spre deosebire de Rusia cu numai 300). Ia și mai fă bine...

Pro-europenii lor s-au descurcat pe cont propriu. Au venit în România, au solicitat și primit cetățenie după care și-au continuat drumul spre vest.

În realitate ei sunt indeciși. Ajutorul ar fi privit ca amestec în treburile interne. Ne-a ajutat cineva să scăpăm de psDragnea? Nu, din același motiv.

E bine să ajuți. Dar atunci când ți se cere și dacă poți. Și nu dacă riști răzbunarea de la fostul stăpân care n-a uitat și mai și provoacă. In astfel de situatii gândirea emoțională și heirupismele negândite fac mai mult rău.

Cetățenii din rezervația R.Moldova, sunt ca niște copii orfani ce-și caută mama, unii o cunosc alții urmează să o cunoască și voi puneți problema disponibilității de a suporta costurile unirii. Cu ce suntem vinovați că în 1940 am fost lăsați de izbeliște? Cum ar fi fost dacă nu Basarabia era provincia cea mai la est, ci regiunea ta. Chiar și dacă ar fi un singur român tot ar trebui de făcut ceva, pe cînd aici sunt peste 2 milioane. Ce-i ce-și spun moldoveni sunt victime ale politicii de deznaționalizare a URSS său a propagandei ruse. Acesta este contextul, hai sa facem ceva nu să fim lași să punem problema in termenii ăștia.

Mă uit si mă minunez câți dintre cei care comentează se uită în buzunarul fratelui înainte să îl recunoască de frate și îl primească în casă. "Frumoasă" educatie, "frumoase" valori. Mârlanilor...

Pai actualul guvern nu e in stare sa estimeze cat de cat corect nici costul si implicatiile introducerii taxei auto ori al maririi accizei la benzina, ca sa nu mai zicem de costul final al revolutiei fiscale cu mutarea contributiei catre angajat. Cine ar putea estima costul re-unirii cu Basarabie? Avem noi in prezent o clasa politica capabila de asemenea actiuni? Unirea din 1918 s-a facut de catre o alta clasa politica ce a reusit sa conduca barca statului prin niste furtuni colosale si sa mentina existenta lui. Sa nu uitam ca in primavara lui 1918 Romania se reducea la Moldova actuala si unirea cu Basarabia a insemnat practic reunirea Moldovei lui Stefan cel Mare. Oltenia, Regatul, Dobrogea ocupate si spoliate de cuceritori, guvernul retras la Iasi, tezaurul la rusi, aliatul rus care si-a parasit pozitiile, asta era momentul unirii de atunci. Acum o ducem cu mult mai bine, dar sunt in stare politicienii romani sa manevreze in plan diplomatic, administrativ, financiar, sa refaca legislatia intr-un mod corect si convenabil, sa respecte si drepturile minoritatii rusofone, sa negocieze cu un UDMR rusesc, sprijinit de la Moscova?

Acum 100 de ani nu existau UE și NATO. Întrebarea ta e cel puțin tendențioasă.

"ești dispus(ă) să mergi/să îți trimiți copiii la război pentru unire?
Cu cine sa facem razboi ? Este un stat care are pretentii teritoriale asupra Moldovei sau asupra Romaniei ? Vecinii Romaniei si ai Moldovei nu au pretentii teritoriale.
Referitor la costul financiar, consider ca ar merita facut un sacrificiu cu o precizare:
- dreptul de vot si cetatenia romana sa nu fie acordate si colonistilor veniti in epoca sovietica. Ar fi prea mult sa dam ocupantului sovietic dreptul de a vota soarta Romaniei. Daca nu le vor ajunge avantajele economice acesti "rezidenti" se pot intoarce la origini.

Articolul Domnului Naumof a început bine, dar se pare, că la un moment dat, autorul a intrat în criză de timp și s-a hotărât să comprime. Nu este o critică, este o simplă constatare vecină cu cea care zice că în general, ”less is more”. În general, dar nu și de astă dată.
Notă de început: Steagul din fotografia definitorie a articolului, nu este cel corect, mai ales că a fost produs în zilele noastre și nu merg mai departe cu comentariile.
Ca unul care a vizitat constant Republica Moldova din 2011 încoace, atât din motive profesionale (am fost oficial al ONU), cât și sentimentale, pot să spun că atitudinea basarabenilor nu se calează pe temele evocate de către autor.
Ei sunt oameni muncitori, cu frica lui Dumnezeu, dar nu au încă ”patosul revoluționar” la care ne-am aștepta. Nu-l au deoarece în fiecare zi auzi la radiourile locale și la televiziuni, mesaje pentru cei plecați în lumea largă, pentru a reveni acasă. Sunt stăruitori și inventivi pentru a-și găsi un rost. De la an la an, am văzut nenumărate exemple de inițiativă privată de succes și nu din zona ”tunurilor”. Din păcate, ca și la noi, politicienii sunt cei rămași datori față de popor. Iar lipsa unui DNA local îi lasă pradă corupției înalte și jafului oligarhilor.
Nu am constatat o apetență deosebită pentru verbul reflexiv ”a se da” sau a se lua. Ei văd România și UE ca alternative la fundătura în care se află țara. Ei s-ar simți jigniți să primească ceva de pomană și ca atare, nu așteaptă măririle despre care vorbea invitatul dlui. Mușat. Și au dreptate, o dată deveniți parte a României, vor avea viața noastră, n ici mai bună nici mai rea dar la care SUNT GATA SĂ-ȘI ADUCĂ ÎNTREAGA LOR CONTRIBUȚIE.
Am vorbit în decursul anilor de activitate oficială, în fața unor ascultători care erau românofoni și românofili dar și în fața unor rusofoni. Pentru aceștia din urmă aveam nevoie de interpret, uneori de engleză-română-rusă, însă la final ne-am înțeles. Toți, fără excepție, erau fascinați de valorile europene și le considerau cheia problemelor lor, încercând să uite anii de sovietizare. Nici unii, nici alții nu consideră unirea cu România ca ceva ireal. Românii de acolo o văd ca o soluție firească iar rusofonii ca un pas rațional și pragmatic. Atunci când bunicii lor au venit în Moldova, au rupt-o explicit sau implicit cu URSS.
Pentru unirea Moldovei cu România și nu invers, nu avem nevoie de război, sau nu de unul clasic. Avem eventual a duce un ”război al inteligențelor” și aici avem ce ne trebuie, chiar dacă momentan, inteligențele nu sunt la vârfurile țării.
Nu avem nevoie pentru reîntregire de doi președinți. Avem nevoie de aplicarea adecvată a procedurilor de acum 100 de ani. Basarabenii nu au cerut un vice rege. Au cerut și au obținut absolut firesc, o reprezentare parlamentară și în zona executivului central și local. la fel a fost cazul transilvănenilor și a bucovinenilor. Și atunci întreb, unde-i problema?
A vorbit autorul despre cheltuieli sau dacă suntem dispuși să plătim pentru reîntregire. Păi oameni buni, atunci când aducem mândra să stea cu noi sau char o luăm cu acte, nu facem măcar minimul efort de a lua un pat mai mare? dar când vor veni cu noi frații, cu bagaje, avere și toată dragostea, mai putem vorbi despre preț? Eu zic că nu.
La final, să menționăm infrastructura. Frații de peste Prut au șosele, unele chiar pricopsite, dar nu au banii necesari să le modernizeze. În schimb, acum două zile am condus pe la ei și nu am găsit gropi uitate. Erau peticite, uneori prost, dar nu erau gropi căscate. În schimb în UE, județul România, de la Huși la Sibiu le-am pierdut numărul. Am în schimb proaspătă în minte, lista cu toate ”urările de bine” adresate responsabililor noștri pentru starea șoselelor. La modul general, cred că sub acest aspect, unirea Moldovei cu România se va face atunci când vom învăța că fondurile europene se cheltuiesc cu răspundere și eficiență DAR NU SE FURĂ.
Dacă înțelegem aceste adevăruri simple, o să vedem autostrăzi brăzdând țara spre toate zările, căi ferate modernizate și extinse la parametri europeni, ”hub„-uri de transport aerian în cel puțin 3-4 orașe mari și o realitate firească, ROMÂNIA REÎNTREGITĂ!

Nu sunt dispus! În actuala astmosferă geopolitică unirea cu Moldova e o prostie monumentală în cel mai bun caz. Așa că dacă distopia asta se va petrece, corect ar fi să plătească prețul doar cei care salivează după ea. Dar, din păcate, l-am plăti toți. Și nu e vorba doar de costurile materlale.

Cam asta e adevarul. In afara de aspectul economic, mai sunt si multe diferente culturale, lingvistice, de mentalitate. Si din punct de vedere politic cum s-ar rezolva? Am avea 2 presedinti? Ar renunta cel din Moldova la post?

E frumos sa te gandesti la o unire in mod abstract, dar in realitate sunt prea multe bariere.

Si cum facem? Ii luam cu japca? Cei care si-ar dori unirea cu Romania sunt probabil mult sub 50% din populatia Moldovei. Declaratiile sforaitoare ale lui Dragnea sunt penibile. Nu-i in stare sa construiasca ceva bun intr-o tara si-i arde de experimente pe care nu prea le vrea nimeni. Ma intreb ce agenda ascunsa are de fapt, fiindca nu iesi cu asa ceva din senin, fara un gand perfid. Zic perfid fiindca asta-mi inspira personajul.