Sari la continut

Protecția datelor cu caracter personal

Din 25 mai Republica.ro aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR). Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

Euforia minivacanțelor: „generația funny”, roaba excesului

Roaba cu șampanie

Foto: Pro TV

Precum migrația ierbivorelor pe câmpiile africane sau a turmelor de reni din tundra și taiga sunt imortalizate în documentare BBC și National Geographic, la fel este descopusă de televiziuni „migrația” turiștilor români la munte și la mare, de fiecare dată când Guvernul dă „libere”.

De pildă, de ultimul 1 Mai, am mâncat zeci de mii de mici, am băut cisterne cu bere, m-am desfătat la Mamaia cu șampanie „la roabă” și am fost euforic la Vama Veche, nu fără a mânca, desigur, cât m-a ținut pântecul, la „all inclusive” la bulgari. Iar asta din Canada, din fața unui ecran de calculator, încercând să nu pierd legătura cu țara-mumă și cu tradițiile ei. De fiecare dată când statul oferă o „minivacanță” - în fond o schemă guvernamentală de cumpărare a bunăvoinței poporului muncitor - televizoarele intră involuntar într-un soi de beatitudine petrecăreață: sunt „în roșu”, începând cu pregătirile, continuând cu tărăboiul în sine, ca mai apoi totul să se termine cu nelipsitele ambuteiaje din trafic. În astfel de ocazii festive, la TV, ritualul e respectat cu religiozitate: jurnalele de știri din România documentează la nivel granular zonele din România (și mai nou din Bulgaria) aglomerate de turiști; aceștia sunt chestionați riguros, de la gustul ciorbei din farfurie, până la sumele de bani din buzunar, de la conținutul bagajului, până la costul camerei de hotel și al bugetului alocat pentru vacanță. Dacă vrei să-ți iei doctoratul în turism, nu e nevoie decât să privești o săptămâna la programele jurnalelor de știri de 1 Mai din România, acest maraton al statisticilor despre cărnuri, consum și distracție. Iar dacă ai și un business în domeniul respectiv, te-ai scos. Toată România tânjește să fie clientul tău.

La început sunt pregătirile. Cu o săptămână înainte de începerea iureșului, telespectatorii încep să fie frăgeziți cu rețete de mâncăruri extravagante, preparate din felurite rarități ale oceanelor, vietăți și ierburi exotice. Se prezintă în detaliu „terenul de luptă”, locațiile, instalațiile. Se comunică trasee, facilități, opțiuni. Apoi încep cifrele. Statisticieni iscusiți fac predicții și aproximații cu privire la numărul de mici preconizați a fi prăjiți pe grătare. Dar nu se opresc aici. Statistica scutează în profunzime, dezvăluind nu numai ce tipuri de cărnuri vor devora românii, ci și ponderea procentuală a fiecărui sortiment (am verificat din 3 surse, schimbând canalele: 40% din carnea consumată e de porc, în timp ce berbecul are o pondere de doar 5%).

Ni se arată apoi locurile „de distracție”: baia, dormitorul și parcarea, terenurile de tenis ale hotelurilor din Bulgaria unde se refugiază românii familiști din calea hoardelor de tineri petrecăreți care descind pe plajele românești pentru un weekend „de pomină” cu dans, băutură și răsărituri de soare romantice pe plajă.

Când vine vorba de transport, nu rămâne piatră neîntoarsa în față jurnaliștilor în misiunea lor de a ne comunica toate modurile în care poți ajunge la mare sau la munte.

Prin urmare, n-ai nicio scuză că n-ai știut unde să mergi „în minivacanță”, cum să ajungi la locul distracției și ce să consumi odată ce-ai ajuns acolo. N-ai nicio scuză!

Băieții veseli sau „generața funny” care „sparge” zeci de mii de euro în club

După ce lista cu pregătiri este exhaustiv explorată, se trece la imortalizarea milimetrică a fiecărei povești personale, a fiecărei mișcări de dans, a fiecărui „bolid”, elicopter, țoală, gadget și stare euforică, într-un mod ademenitor și aspirațional, în sensul de a le produce mai puțin norocoșilor telespectatori regretul de a nu se fi aflat și ei acolo, în toiul distracției. Acestor nefericiți nu le-a rămas decât să-și imagineze, cu ochii semi-deschiși, lipiți de ecrane, cum șampania rece și scumpă le revigorează trupurile înfierbântate de la atâta dans în cluburile exclusiviste, în fața cărora și-au parcat bolizii și limuzinele de sute de mii de euro, în timp ce „rulează pufos” în haine lor cu producție în număr mic.

Dacă ai rămas acasă cu ocazia acestui carnaval consumerist, n-ai decât să te consolezi că nu trebuie să contribui la nota de plată: într-un final apoteotic, apar nelipsitele statistici despre banii „sparți” într-o noapte de club, procentul mixului de turiști străini vs. români, melodii, DJ, tone metrice de carne, cascade de bere, roabe de șampanie.

Iar cum toate lucrurile bune au un sfârșit și cum Autostrada Soarelui se „înnorează” de atâta puhoi de lume, urmează bine-cunoscuta aglomerație de la întoarcerea acasă. Din nou, transmisa granulară, cu statistici demne de a fi folosite în tratatele de sociologie și de analiză a infrastructurii de transport din România, imortalizează fiecare aspect al migrației în sens invers.

Această epopee relatată minuțios, împachetată sclipicios și prezentată spectaculos, serie din nesfârșita saga a vacanțelor și sărbătorilor românești transmise obsesiv la televizor, îmi trezește din nou întrebări despre care mai e rolul jurnalelor de știri în România. Un jurnal de știri, oricât de subiectiv ar fi, are, totuși, o aură de autoritate față de un program obișnuit de divertisment, deci și un rol dacă nu educativ, atunci de informare, care implică și responsabilitate socială. „S-a dat la știri”, totuși!

În acest context, care e mesajul transmis tinerilor români, prin difuzarea obsesivă, „în buclă”, a exceselor cu șampanii la prețuri exorbitante, haine extravagante și mașini de lux? Ce învățături să tragă tinerii obișnuiți care se uită la televizor, care n-au tătici generoși, cum unii de vârsta lor se sparg în bani, în tupeu și în figuri, alături de niște tinere gonflate de atâta plastic băgat în buze, obraji și alte părți ale corpului?

Ce trebuie să înțeleagă „generația X, Y”, cea „funny” (și atât de diferită față de generația decrețeilor care nici nu visa că există un Rai al consumului numit Nuba)? Că succesul și viață fericită sunt atunci când le poți arăta altora că la masa ta vine roaba cu șampanie? Că maximul în viață e să conduci cea mai scumpă mașină? Că e obligatoriu să te distrezi „la maxim” cu orice prilej?

„Pe vremea mea”, la televizor se mai mai dădea și câte-o secvență cu ecologizarea unei zone verzi de către voluntari, cu ocazia zile de 1 Mai. Acum n-au mai încăput de atâta pornografie a excesului.

PS. În „minivacanța de 1 mai”, la mare și la munte, au fost zeci de mii de turiști din „toate colțurile lumii”. A fost principala știre în România ultimei săptămâni: că s-a petrecut.

Am mai cules câteva știri, e drept, de pe la coada jurnalelor: la Baia Mare, a murit violată o fetiță de 5 ani dintr-un ghetou; în SUA, președintele Trump e pe punctul să fie interogat de către procurori în scandalul cu implicarea Rusiei în alegeri; tensiunile zilnice dintre Israel și Iran pe tema armelor nucleare escaladează îngrijorător; cele două Corei au făcut pace după aproape 70 de ani; Armenia e în degringoladă; la Paris au fost bătăi de stradă.

Uneori am impresia că, dacă va veni sfârșitul lumii, noi, românii, n-o să-l vedem din cauza fumului de la grătare.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Meshter check icon
    Sunt curios daca mai exista profi de engleza in Romania, si daca da, de ce nu intervin la titlul articolului. Acum vreo cateva luni, Andrei Manolescu publica un articol in Dilema in care ne povestea extaziat ce "funny" a fost sa conduca un BMW (parca un M5). Da, stiu ca ABBA a rimat "money" cu "funny" (probabil nu au gasit alta rima), dar ei sunt suedezi, deci nu tocmai experti in limba engleza. Asadar, "funny" inseamna amuzant, care ma face sa rad, o comedie de pilda. "Fun" (as in having fun) inseamna distractiv, si este cuvantul potrivit. Greu de explicat greseala, mai ales ca autorul locuieste in Canada.
    • Like 0
  • Lumea ,,bună" românească ,nişte cocalari.
    • Like 0
  • Cornucopia in varianta moderna. In loc de corn avem o roaba care abunda de sampanie, icre negre, si alte 'bogatii', toate ambalate in modul cel mai imoral si mai de prost gust.
    • Like 0
  • Generația X

    Ani de naștere: 1966-1976
    Maturitate: 1988-1994
    Vârstă acum: 38 – 48

    Generation Y, Echo Boomers sau Millennials

    Ani de naștere: 1977-1995
    Maturitate: 1998-2006
    Vârsta azi: 20 – 35

    Generația Z

    Ani de naștere: 1995-2012
    Maturitate: 2013-2020
    Vârstă acum: 10-19

    Generația Alpha

    Ani de naștere: Începe din 2010 (durează cam 14-15 ani)
    Maturitate: 2020-2035
    Vârstă acum: 0-5 ani

    • Like 0


Îți recomandăm

Bursa BT Roberto Marzanati la Executive MBA University of Hull

Competiția la Executive MBA University of Hull din Cluj-Napoca, program acreditat internațional, este deschisă celor care doresc să facă un pas înainte în dezvoltarea profesională şi personală, indiferent de domeniul în care lucrează, public sau privat. Candidații trebuie să aibă cel puțin 3 ani experiență în management după terminarea studiilor şi să cunoască limba engleză la nivel avansat.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Allkimik

În urmă cu 12 ani, a plecat în India, în vacanță, cu un aparat digital scump și un altul ieftin, pe film, cu care a făcut poze mai mult seara, fără să aibă nicio așteptare de la ele. Când le-a developat la un atelier, a rămas surprins de profunzimea imaginilor și, ținând în mână diapozitivele, a avut revelația prezenței fizice a fotografiei.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Chef Alex Dumitru

Bună parte dintre ingredientele proaspete pe care le utilizează în rețetele sale de adevărat făuritor de gust, chef Alex Dumitru le cumpără, de două-trei ori pe săptămână, din Piețele Obor, Domenii și Matache. Merge doar la producători testați, care au întotdeauna grijă să îi ofere materii prime de calitate. Totul trebuie să fie proaspăt, de sezon.

Citește mai mult