Foto: Profimedia
Să fim realiști, dragi cititori: în 2025, cu un război care mușcă din estul continentului, cu tarife americane care ne lovesc exporturile și cu o Chină care are posibilitatea de a cumpăra Europa pe bucăți, Uniunea Europeană arată ca un uriaș cu picioare de lut. Avem 27 de state, fiecare cu ambițiile ei așa-zis suveraniste, care se ceartă pe nimicuri în timp ce lumea se reconfigurează sub ochii noștri. Soluția? O federație adevărată, cu o monedă unică pentru toți, cu politici externe și fiscale comune și cu o armată comună. Datele oficiale, de la Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Eurobarometrul arată clar: cetățenii vor asta, economia o cere, iar securitatea o impune.
Cifrele sunt clare, amânarea federalizării înseamnă sinucidere lentă
1. Economia: fără o monedă comună pentru toate statele membre, vom rămâne veșnic codași într-o lume care gâfâie economic. Imaginați-vă o Europă unde leul românesc, coroana cehă sau coroana suedeză dispar definitiv, înlocuite de euro. Acesta nu este un vis utopic, reprezintă o necesitate dovedită de rapoartele oficiale ale Comisiei Europene și ale Băncii Centrale Europene (BCE). Astăzi, țările din afara zonei euro, cum suntem noi în România, plătesc o "taxă invizibilă" de 0,3-0,5% din PIB anual doar din costurile de tranzacție valutară și riscurile de fluctuație.
Pentru România, asta înseamnă 1-1,5 miliarde de euro irosiți în fiecare an – bani care ar putea merge în școli, spitale sau autostrăzi. Și nu e doar o estimare: BCE confirmă că în zona euro, comerțul intra-UE crește cu 15-20% față de cel dintre țările cu monede naționale, grație eliminării barierelor valutare.
Exemple concrete: Slovacia, care a adoptat euro în 2009, a înregistrat o creștere medie anuală a PIB-ului de peste 3% în deceniul următor, comparativ cu vecinele ei non-euro. Estonia, la fel: după 2011, investițiile străine au explodat, iar ratele dobânzilor au scăzut drastic, permițând împrumuturi mai ieftine pentru stat și companii.
Moneda euro oferă stabilitate: prețurile în zona euro sunt mai stabile de la introducerea monedei în urmă cu 25 de ani, ceea ce protejează afacerile de inflația galopantă și încurajează investițiile. De asemenea, euro oferă predictibilitate și stabilitate. Companiile își pot realiza bugete pentru investiții pentru perioade lungi întrucât dispare riscul valutar.
Conform BCE, moneda unică reduce riscurile și costurile pentru IMM-uri, făcând comerțul transfrontalier mai simplu și mai ieftin, exact ce ne lipsește în România, unde exportatorii pierd timp și bani cu conversii și hedging-uri inutile.
Dar federalizarea economică nu se oprește la monedă
O federație adevărată înseamnă un buget comun mai mare, cu transferuri fiscale automate, așa cum funcționează în state federale consolidate ca SUA. Comisia Europeană estimează că un astfel de sistem ar reduce inegalitățile regionale cu până la 30% în zece ani, prin redistribuirea veniturilor de la nord la sud.
Prognozele pentru zona euro arată o creștere de 1,2% în 2025, urmată de 1,1% în 2026 și 1,4% în 2027, cifre modeste, dar stabile, spre deosebire de volatilitatea din afara zonei.
Bulgaria, care va introduce euro de la 1 ianuarie 2026, a primit undă verde de la Comisie și BCE tocmai pentru că a demonstrat convergență economică, cu beneficii așteptate în rate mai mici la împrumuturi și comerț crescut.
Iar pentru extinderea UE către Ucraina sau Balcanii de Vest (statele din fosta Iugoslavia), costurile ar fi de doar 0,1-0,3% din venitul național brut al UE – o investiție mică pentru o piață mai mare și mai integrată.
Fără euro peste tot, rămânem o "Europă cu două viteze", unde țări ca noi sunt mereu în urmă.
2. Politica: 27 de state care vorbesc pe 27 de voci nu se aud nici la Bruxelles, darămite la Beijing sau Washington
Pe plan politic, haosul e și mai evident. Când China vorebește despre "Drumul Mătăsii" și cumpără porturi în Grecia sau fabrici în Ungaria, cu cine negociază UE? Cu 27 de guverne care se contrazic, fiecare cu veto-ul în buzunar. Rezultatul: o influență globală care scade văzând cu ochii. O federație înseamnă o singură politică externă, un singur ministru de externe european și un loc permanent în Consiliul de Securitate ONU, chiar dacă Franța va avea poate dubii să renunțe la propiul loc permanent în Consiliul de securitate. Datele Eurobarometrului din primăvara 2025 sunt clare: 52% dintre europeni au încredere în UE, cel mai înalt nivel din ultimii 18 ani. 74% susțin introducerea monedei euro la nivel UE, iar în zona euro cifra urcă la 83% (un record absolut).
72% dintre europeni susțin o politica externă comună, iar 81% vor o politică de apărare și securitate comună, cel mai înalt nivel din 2004.
Cetățenii înțeleg înaintea politicienilor ce necesități avem la nive european: într-o lume cu o Americă imprevizibilă și o Rusie agresivă, unitatea nu e lux, ci necesitate. 77% vor ca UE să susțină Ucraina până la o pace justă și durabilă.
Parlamentul European a votat repetat pentru trecerea la vot majoritar în politica externă, eliminând veto-urile care blochează inițiativele legislative. Mai mult, 56% susțin extinderea UE, mai ales tinerii între 15 și 39 de ani (peste două treimi).
Europenii văd UE ca soluție, nu ca problemă: 80% cred că cooperarea în apărare trebuie crescută, iar 77% vor o apărare comună.
Fără federalizare, rămânem o uniune slabă, unde populismul național erodează binele comun. România, cu poziția ei strategică, ar câștiga enorm: o voce amplificată la masa deciziilor globale, nu un rol secundar.
3. Apărarea: o armată de 1,5 milioane de oameni, dar disipată în 27 de armate naționale care cheltuiesc miliarde de euro, însă fără o convergență reală la nivel european. În plan militar, urgența pentru federalizare e stringentă. Cheltuim peste 220 de miliarde de euro anual pe apărare, dar fragmentat: avem 160 de tipuri de armament, 17 sisteme de tancuri, 20 de avioane de luptă, o risipă colosală.
Americanii au sisteme unificate. Dar datele arată schimbare: cheltuielile de apărare au crescut cu peste 30% în termeni reali între 2021 și 2024, cu proiecții de +100 miliarde de euro suplimentar. Totuși, avem nevoie de 76 miliarde în plus pentru a atinge 2% din PIB peste tot, țintă atinsă deja de 16 state UE membre NATO în 2024, printre care și România.
Inițiative ca PESCO (Cooperarea Structurată Permanentă) și Fondul European de Apărare (EDF) arată drumul: EDF are un buget de 7,3 miliarde de euro pentru 2021-2027, cu 2,7 miliarde pentru cercetare și 5,3 miliarde pentru dezvoltare colaborativă.
În 2025, apelul EDF a atras un record de 410 propuneri pentru 1,065 miliarde de euro, implicând atât giganți industriali, cât și inovatori noi. Beneficiile? Economii de 30-40 de miliarde anual prin eliminarea duplicărilor, bani redirecționați către drone, rachete hipersonice și apărare cibernetică. PESCO și EDF remodelează industria de apărare europeană, promovând colaborare transfrontalieră și autonomie.
O federație înseamnă comandament unic, industrie integrată și, dacă e nevoie, capacitate nucleară europeană, nu dependență. Cheltuielile militare din bugetul UE vor atinge 1,8 miliarde în 2025, inclusiv 500 milioane pentru un fond specific 2023-2025.
Fără asta, rămânem vulnerabili: Rusia cheltuiește 7% din PIB pe apărare în 2025, militarizând economia.
O Uniune Europeană federalizată nu ne ia suveranitatea, ne-o multiplică
Vor exista voci care vor spune că "ne pierdem identitatea" sau că "Bruxelles-ul dictează". Aceste lucruri sunt false. Într-o federație, România câștigă: comisari cu portofolii cheie, vot ponderat, protecție într-o uniune de 450 de milioane. Istoria arată: uniți, am construit pace și prosperitate; dezbinați, continentul nostru a luat foc. Vremea statelor naționale, așa cum sunt acum a apus. Poate ne doare asta, însă în fața tăvălugului la nivel mondial avem nevoie de unitate continentală, nu de interese meschine, mărunte. Cu o monedă unică, o voce unită și o sabie comună, devenim o superputere. Altfel, în 2035 vom deplânge destrămarea UE și vom avea granițe cu sârmă ghimpată, vize și amenințări la porțile noastre cărora nu le vom putea face față. Europa va fi o federație sau nu va mai fi.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Deocamdată se crede mai degrabă "Uniunea Eurafricană și Eurabă", Europa în sine și interesele europenilor se află pe locul DOI în preocupările Uniunii EUROPENE...
În al doilea rând UE trebuie să renunțe la preocupările frivole de "puber etern, rebel fără cauză" și să arate MATURITATEA Realpolitik!
Înarmarea și reindustrializarea rapidă sunt cele care trebuie să primeze, nu greendiocy și "ideologii de gen"!
În al treilea rând, ALEGERI DIRECTE și oneste, nu "aranjamente de culise la ceas de seară"!
Ne place sau nu Trump, irelevant,dar are în spate legitimitatea unor alegeri, reprezintă pe cineva din electorat.
Ursula și haita din jurul ei nu reprezintă pe nimeni.
Iar când principalul criteriu de atribuire a posturilor de comisar nu este competența ci "cotele de gen", (a se aminti discuțiile de la numirea comisarilor...) este clar că ansamblul nu va funcționa la adevăratul potențial indiferent dacă e "federație", "uniune" sau colhoz!
Nu vom vedea o schimbare completă de paradigmă cu aceiași oameni la butoane, trebuie o reformă COMPLETĂ, schimbată COMPLET întreaga camarilă bruxelleză. Inclusiv capitala unui eventual "SUE" trebuie schimbată, într-o țară cu adevărat potențial, nu în insignifianta Belgie.
Am putea de exemplu s-o mutăm, neutru dar puternic simbolic, la Roma, Caput Mundi!