Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Evaluare Națională 2020. Subiectele la examenul de Limba și literatura română: compunere despre apartenența la genul epic a unui text dat

La proba de Limba și literatura română a examenului de Evaluare Națională din acest an, absolvenții au avut de făcut o compunere despre apartenența la genul epic a unui fragment dat, de redactat o narațiune în care să prezinte o întâmplare petrecută în timpul unei activități preferate și de rezolvat o serie de cerințe după lecturarea a două texte. 

Varianta de subiecte extrasă a fost cea cu numărul 5.



Elevii au avut la dispoziție două ore pentru a rezolva subiecctele.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Au făcut un comentariu literar - critică literară - nu o compunere. E diferit. Din câte ştiu, ororile astea cu apartenenţe la genuri literare urmau să fie scoase, să rămână doar partea de conversaţie şi creativitate (compunere). Era o discuţie întreagă. În fine, acum au scăpat. Urmează comentariile alea indigeste de la bac şi gata cu critica literară! Dacă n-au căpătat reflexul condiţionat de a arunca orice carte în foc e bine. S-ar zice că pot începe să înveţe lectura în modul cel mai autodidact cu putinţă, pentru că în şcoală nu prea se face.
    • Like 0
    • @ Valentin
      Cititi subiectele, au avut si compunere libera si analiza literara. Un subiect decent de altfel, nimic care sa se califice ca "oroare".
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Ştiu şi că se dă compunere liberă. Compunerea liberă se învaţă destul de repede, aşa că profesorii nu-şi pierd prea mult timp cu ea. În general te scoţi la compunere.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Depinde de profesor. N-ai de ce sa nu "te scoti" la toate exercitiile din examen.
      • Like 1
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Aici aveţi dreptate, profesorii au multe metode şi rezultate diferite, dar, din fericire, aşa au apărut... meditatorii.
      Meditatorul ştie EXACT ce e nevoie pentru atingerea baremului, care sunt clişeele pe care elevul să le înveţe pe de rost ca să rezolve problema. Pentru compuneri circulă chiar variante standard, care sunt aplicate în funcţie de situaţie. Critica literară e rezolvată şi ea cu nişte clişee care nu dau greş. Şi aşa se face educaţia în România.
      Cu voioşie.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Elevul nu are nevoie sa invete pe de rost clisee, asa cum nu are nevoie nici de meditator, dupa cum reiese din ultimele statistici.
      De unde rezulta cum "se face" educatie in Romania? De unde rezulta ca ar exista un singur standard, din moment ce am cazut de acord ca acel unic standard... tocmai ca nu exista?
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Dar le învaţă, la fel cum le-am învăţat şi noi la vremea noastră. Văd că deţineţi nişte statisitici în legătură cu meditaţiile. Le putem vedea?
      P.S.: Hm, se pare că opiniile despre educaţie s-au înteţit în ultima vreme. Cereaţi dovezi despre persoane implicate în educaţie care blamează sistemul. Aţi avut timp să parcurgeţi linkurile pe care vi le-am oferit? Ceva comentarii?
      • Like 0
    • @ Valentin
      Le-ati vazut deja la un articol precedent aici pe republica, este vorba de sondajul ires din care reiese ca aprox. 30% din copii luau meditatii inainte de ugenta, 8% in starea de urgenta. Evident asta ii include si pe cei care iau meditatii pentru ca vor (de ex. sa treaca de la nota 8 la nota 10) si pe cei care chiar au nevoie de meditatii ca sa ia o nota de trecere. Tot acel 30% rezulta si dintr-un sondaj mai vechi pe care chiar dvs. l-ati adus in discutie mai demult la un alt articol de pe republica, pare sa fie un rezultat consistent.
      Ceream dovezi despre multe aspecte, nu despre existenta persoanelor din sistem care blameaza "sistemul" (termen foarte general, m-ar interesa aspecte punctuale; si eu la randul meu critic anumite aspecte ale sistemului de invatamant). Ca asemenea persoane exista multumesc, stiam, exista insa si persoane de pareri opuse, unele care chiar s-au exprimat in spatiul public de-a lungul timpului.
      La care linkuri va referiti, mai exact? Am mai comentat asupra mai multor linkuri pe care le-ati postat pe republica de-a lungul timpului.
      • Like 2


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult