Foto: captura digi24
Evaluarea națională de la finalul clasei a VIII-a va avea forma unui test standardizat național, liceele teoretice, cât și cele vocaționale și profesionale au dreptul - dar nu și obligația - de a organiza, examene de admitere, iar examenul de bacalaureat va fi de asemenea standardizat, comparabil între sesiuni și predictiv pentru capacitatea de a progresa într-un mediu academic.
Prevederile sunt cuprinse în Raportul România Educată, de 137 de pagini, publicat miercuri de Administrația Prezidențială. Guvernul urmează să îl aprobe azi, sub formă de memorandum, în ședința de la Palatul Victoria, condusă de președintele Klaus Iohannis.
Ce prevede raportul despre tranziția spre ciclul secundar superior, la finalizarea clasei a VIII-a:
• Consilierul școlar va face o recomandare, pentru fiecare elev în parte, de încadrare în educația secundară superioară, în baza unei evaluări specifice. Ea se comunică elevului și părinților. Această recomandare are un caracter orientativ în stabilirea opțiunilor celor mai potrivite profilului fiecărui elev și se include în portofoliul educațional. Decizia finală aparține elevului și familiei.
• Evaluarea națională de la finalul clasei a VIII-a va avea forma unui test standardizat național, evaluând competențele cheie ale elevilor. Rezultatele obținute la această evaluare sunt incluse în portofoliul educațional al elevului.
• După finalizarea testului, elevii se pot înscrie la o instituție de învățământ secundar superior, menționând, totodată, și variantele de rezervă, în ordinea preferințelor. Aceștia sunt admiși, de regulă, în instituția din prima opțiune, dacă cererea nu depășește capacitatea de școlarizare a unității.
Repartizarea are loc pornind de la media evaluării naționale, pe locurile rămase libere după derularea examenelor de admitere și confirmarea ocupării locurilor de către elevii selectați.
Atât liceele teoretice, cât și cele vocaționale și profesionale au dreptul (dar nu și obligația) de a organiza, examene de admitere, conform unei metodologii stabilite de către Ministerul Educației. Conținutul acestor examene va reflecta specificul educațional al fiecărei instituții și poate include probe vocaționale sau practice, iar, în cazul liceelor profesionale duale, probele pot fi organizate de către partenerul din mediul privat. Cei care optează pentru a nu organiza un examen de admitere suplimentar vor utiliza rezultatele evaluării naționale pentru a departaja elevii, în cazul unui număr mare de cereri. Elevii de clasa a VIII-a au dreptul de a se înscrie la examenul de admitere, iar cei care primesc o ofertă de studiu ca urmare a promovării acestuia, nu mai trebuie în mod obligatoriu să participe la Evaluarea Națională.
Despre examenul de bacalaureat:
Tranziția către învățământul superior este condiționată de promovarea unui bacalaureat unitar care este condiție de acces și conferă tuturor celor care îl promovează nivelul 4 de calificare. Acesta măsoară competențele elevilor în domenii-cheie, capacitatea lor de comprehensiune a unui text, abilitatea de a aplica instrumente matematice și alte competențe-cheie asociate trunchiului comun. Este standardizat, comparabil între sesiuni și predictiv pentru capacitatea de a progresa într-un mediu academic.
(clic pe imagine pentru a mări dimensiunea)
Raportul Proiectul „România Educată” poate fi consultat aici.
Una dintre țintele pe termen lung, prevăzute de „România Educată” arată că, până în 2030, toți profesorii trebuie să aibă competențe digitale de bază (inclusiv de predare prin instrumente digitale - digital literacy) și cel puțin 85% dintre elevii de clasa a VIII-a să aibă competențe digitale de bază.
Citiți și:
„Guvernul României îşi asumă, prin prezentul memorandum, obiectivele şi ţintele strategice în domeniul educaţiei stabilite prin proiectul 'România Educată', ceea ce va determina accelerarea procesului de reformă a educaţiei româneşti şi va crea premisele asigurării stabilităţii şi credibilităţii sistemului educaţional. Pentru implementarea proiectului 'România Educată', în cadrul căruia sunt clar identificate domeniile prioritare, ţintele, obiectivele şi direcţiile de acţiune, este necesar să se elaboreze un pachet legislativ, astfel încât documentele de politici publice, rapoartele tematice şi acţiunile asociate, rezultate din procesul de dezbatere şi consultare aferente proiectului 'România Educată', să fundamenteze legiferarea unui nou model de guvernanţă în educaţie, capabile să răspundă nevoilor educaţionale şi economice ale unei lumi moderne, globale, competitive, puternic tehnologizate şi digitalizate", se arată în memorandum.
În domeniul îmbunătățirii performanței sistemului de educație, țintele pe termen lung ale programului guvernamental se referă la
- Creșterea finanțării educației pentru atingerea unui procent minim din cheltuiala publică, corelat cu media alocărilor pentru educație în statele membre ale UE;
- Scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii, până la un nivel de cel mult 10%;
- Reducerea cu minimum 50% a prezentei rate de analfabetism funcțional, astfel încât, la orizontul 2030, să ajungă la cel mult 20%;
- Până în 2030, toți profesorii să aibă competențe digitale de bază (inclusiv de predare prin instrumente digitale - digital literacy) și cel puțin 85% dintre elevii de clasa a VIII-a să aibă competențe digitale de bază;
- Până în 2030, minimum 40% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani vor fi absolvenți de studii superioare.
Obiectivele și direcțiile de acțiune ale Ministerului Educației, pentru perioada 2021-2023, vor fi corelate cu cele din Proiectul „România Educată”. Proiectul „România educată” va beneficia de susținere financiară prin fonduri de la bugetul de stat și din fonduri europene structurale și de investiții.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.