foto: Profimedia
Statul a încheiat anul cu un deficit cash de 7,65% din PIB, ceea ce ne prilejuiește la o primă observație:
Deficitul pe 2025 este mai mare decât cel prognozat (7% din PIB), în condițiile creșterii masive a taxelor, ceea ce demonstrează cât de fals a fost întocmit bugetul la începutul anului. Cum ziceam, nimeni nu cercetează... în România nu e o infracțiune să devalizezi finanțele țării și să minți ca o gazetă sovietică în legătură cu banii disponibili.
Atenție! Cineva poate observa că au crescut și cheltuielile publice ca pondere în PIB și ar putea crede că de aici a crescut deficitul. Greșit. Unele cheltuieli au crescut așa cum era normal să crească, problema nu e că au crescut, ci că nu au fost estimate cinstit la începutul anului. De exemplu, cheltuielile cu asistența socială s-au ridicat la 13,1% din PIB, iar la începutul anului au fost estimate doar la 12,7% din PIB, deci din capul locului au fost falsificate cu 0,4% din PIB. Nu e vina actualului guvern că a cheltuit mai mult, ci e vina fostului guvern că a făcut fals în acte publice. Și în continuare hoții sunt demnitari... fiindcă poporul îi votează și nimeni nu cercetează.
Mai departe, dacă ne uităm la execuția bugetară, vedem că încasările statului din taxe și contribuții sociale au crescut ca pondere în PIB. Însă lucrurile nu sunt foarte clare în acest moment.
În primul rând țin să menționez că orice creștere de taxe are un efect pe termen scurt și unul pe termen lung. Pe termen scurt efectul este pozitiv, în sensul că statul adună mai mulți bani de la cetățeni; pe termen lung, acest efect se diminuează, deoarece populația nu este o adunătură de pioni pe tabla de șah a guvernanților, ci niște inși cu creier, stimulente, interese. Mai exact, pe termen lung populația își schimbă comportamentul, se optimizează fiscal (cum ar zice unii), își ajustează consumul, economisirea și investițiile în fața noii realități fiscale. În funcție de context, pe termen lung statul poate colecta chiar mai puțin cu taxele mărite decât aduna la buget înainte, cu vechile taxe mai mici.
De aceea este absolut ridicol să vezi cum „specialiștii” în buget și finanțe au estimat că din majorarea TVA la 1 august 2025 statul va colecta 0,45% din PIB, iar pe parcursul anului 2026 va colecta 1,09% din PIB, adică proporțional cu lunile anului – aplicând regula de trei simplă precum școlarii, în loc să gândească precum absolvenții de economie. Profit de ocazie pentru a aminti încă o dată, că în timp de criză, la vârful statului român nu s-a aflat niciun economist (nici președintele, nici prim-ministrul, nici miniștrii de economie și finanțe) – deci statul a adoptat măsuri cu efecte profunde asupra economiei strict la sfatul „specialiștilor”. Probabil aceiași specialiști care spuneau, prin 2014, când România îndeplinea toate criteriile de aderare la euro, că nu e cazul să aderăm la euro. Moștenirea lor este toxică, dar deja divaghez exagerat.
Ei bine, în 2025 statul a colectat doar cu 0,1% din PIB mai mult TVA decât anul trecut. Și cu 0,1% din PIB mai puțin decât estima la începutul anului! Bezna minții! – veți fi tentați să spuneți. Aparent statul a mărit TVA degeaba, fiindcă nu a colectat mai nimic. Însă aș zice să nu ne grăbim, deoarece prognoza de TVA de la începutul anului a fost probabil mânărită în același stil în care au fost falsificate și alte linii bugetare. Aș zice să mai așteptăm, să mai treacă timp, să mai primim date. În orice caz, în perioada august-decembrie dinamica încasării TVA a fost mult mai mare decât în perioada ianuarie-iulie, prin urmare statul a colectat în mod clar mai mulți bani din majorarea cotelor TVA; să nu uităm, însă, că sumele mai mari vin din două surse combinate: atât din majorarea TVA cât și din inspecțiile fiscale intensificate.
Vom vedea pe parcursul acestui an mai clar cât de mult cresc veniturile statului de pe urma majorării TVA dar, repet, pe termen lung efectul se va disipa oarecum.
În anul 2025 statul a primit de la UE 4% din PIB, un transfer de venituri impresionant. Spre deosebire, în 2024 a primit doar 2,4% din PIB. Explicația stă în creșterea absorbției și în transformarea unor împrumuturi în granturi, dar nu intrăm în detalii. Ceea ce ne duce la o altă observație majoră:
Cea mai mare parte a creșterii veniturilor statului (de la 32,7% din PIB în 2024 la 34,7% în 2025) are la bază creșterea fondurilor europene. Mai exact, 80% din creșterea veniturilor provine din mai multe ajutoare primite de la UE, doar 20% reprezintă mai mulți bani colectați prin impozite și contribuții din economia internă.
De ce este relevant? Deoarece dacă ne interesează finanțele publice pe termen lung, nu doar pe termen scurt, atunci trebuie să ne punem niște întrebări…
În ceea ce privește cheltuielile, se observă înghețarea salariilor bugetarilor, care a adus o economie de 0,6% din PIB. Se observă și înghețarea pensiilor, deși mai greu, deoarece cheltuielile cu asistența socială au fost – ați ghicit! – subevaluate la începutul anului (mi se pare că și Consiliul Fiscal a arătat asta atunci); oricum, la acest capitol statul a trebuit să cheltuiască cu 0,4% din PIB mai mult ca în 2024. Se mai observă creșterea cheltuielilor de capital (!) și, de asemenea, creșterea firească a cheltuielilor cu dobânzile, care doar ele s-ar putea să ajungă să reprezinte curând 3% din PIB, adică exact cât tot deficitul în care teoretic ar trebui să se încadreze statul; vă dați seama că discutăm science-fiction.
Așa cum am mai spus, în acest an mă aștept la o îmbunătățire substanțială a indicatorilor macroeconomici, pe fondul austerității. Însă marea problemă se află după anul 2026,
- Când PNRR se va încheia, deci nu vom mai primi x% din PIB transfer de venit de la UE;
- Când pensiile nu vor mai putea fi înghețate și, de exemplu, o indexare a lor cu 10% ar putea duce la creșterea cheltuielilor cu 1% din PIB;
- Când vin alegerileee…
- Când prim-ministru va fi, pe rotativă, un mare gogoman,
...
și mai în față, pe următorii ani, când cheltuielile militare ale României trebuie să urce, când decrețeii vor ieși la pensie ș.a.m.d.
Măsurile de austeritate care au pus oamenii nevinovați să plătească în masă pentru dezmățul unei minorități nu vor face decât să antagonizeze societatea. Vor alimenta socialismul, „lupta de clasă”, demagogia. În proporție de 99% mi se pare inevitabilă – în această logică, subliniez – o nouă creștere de biruri. Sărăcirea forțată, injustă, a multor oameni nu face decât să alimenteze invidia, pofta de redistribuție. Impozitarea progresivă e după colț.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Sa inteleg ca solutia stimabilului este si a zecea piele de pe cei care muncesc! Si apoi? ce mai impozitam? Ce mai progresam? Nu mai bine taiem toate cheltuielile inutile si cu inutilii care ne "saracesc"????
Nu va faceti probleme, nu impozitarea averilor castigate din spagi o vrea PSD. Ei doresc impozitarea salariilor mai mari, nu a pensiilor speciale, nu a veniturilor guvernantilor, primarilor, sau ajutoarelor lor.