Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De cinci ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Expertul în testare Dragoș Iliescu, despre „forma fără fond” a evaluărilor naționale: „Ele ar trebui să îți permită să iei decizii legate profesori, școli, inspectorate. Niciodată nu s-a întâmplat acest lucru”

Dragoș Iliescu

În luna mai, au loc în România evaluările naționale de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a. Lipsite de miză pentru parcursul școlar al copiilor, acestea au rolul de a arăta factorilor de decizie care sunt zonele în care este nevoie de schimbări în sistemul de educație pentru a crește calitatea învățării. Însă scopul lor nu a fost niciodată atins spune expertul în testare Dragoș Iliescu, fondatorul platformei educaționale Brio.

„Ele niciodată nu au fost gândite pentru a evalua elevii, deși elevii dau testul. Datele de acolo ar trebui să evalueze profesorii și școlile și să le permită factorilor de decizie să ia decizii corective despre programă și metodică. Dacă observăm că elevii dintr-un județ greșesc sistematic la ecuații și cei din alt județ nu, e clar că este o problemă în felul în care se predă acolo. Evaluările naționale ar trebui să îți permită să iei decizii legate profesori, școli, inspectorate, sistem, nu neapărat punitive, nu acesta a fost scopul, ci corective. Există o problemă undeva, rolul sistemului este să corecteze. Niciodată, din păcate, evaluările naționale nu au fost folosite în acest scop”, a văzut expertul în testare. 

Simplul fapt că se face o statistică a notelor obținute nu ajută sistemul să facă intervențiile necesare pentru a corecta parcursul elevilor aflați în dificultate. Pentru ca acest lucru să se întâmple ar fi nevoie ca testele să fie digitalizate, iar specialiștii în educație să analizeze cum au răspuns copiii la fiecare itemi pentru a vedea la predarea căror capitole din materie există deficiențe.

„Nu mă ajută să știu că elevii sunt, în medie, de nota 6”

„Datele din aceste teste sunt adunate la minister din perspectiva scorului global al fiecărui copil. Dar analiza pe care o poți face despre calitatea actului de predare și calitatea învățării ar trebui să fie făcută pe fiecare dimensiune. Nu mă ajută să știu că elevii sunt, în medie, de nota 6. Mă ajută mult mai mult să știu, că elevii știu puteri, dar nu știu ecuații. Atunci pot să spun: Ia să vedem, cum predăm noi ecuații în România! Predăm noi ciudat, e o problemă de sistem, de metodică, de prezentate în manual, e ceva legat de felul în care e formulat în programă? Niciodată nu s-a întâmplat asta, din varii motive, iar unul din motive este că avem o capacitate minusculă de digitalizare și producem un volum imens de date care, nefiind digitalizate se pierd. În fiecare an evaluările naționale sunt date pe foi, iar în calculator nu sunt introduse nici măcar borderourile de corectură. Datele ar trebui introduse la nivel de item, altminteri informația este foarte slabă. Ca informația să conteze ar trebui să știm cum au răspuns elevii la fiecare punct”, spune Dragoș Iliescu.

În sistemele performante de educație deciziile sunt luate pe bază de date, un capitol ignorat aproape de fiecare dată de factorii politici din România. „Nu am văzut niciodată decidenții români foarte atrași de date. La nivel internațional există acest trend, ca deciziile să fie bazate pe date, nu pe ideologii, nu pe păreri. Datele nu spun cum să acționezi, dar datele spun asupra ce trebuie să acționezi”, precizează el.

„Intervențiile paușale nu au cum să funcționeze”

Evaluările naționale de acum sunt extrem de importante după ce activitatea școlară a fost afectată serios de pandemie. Este al treilea semestru care îi găsește pe mulți dintre elevi în online, deși unii dintre ei nu a nici măcar acces la internet sau dispozitive de pe care să învețe la distanță. O comparație a rezultatelor de acum cu rezultatele de acum doi ani, când școala nu era afectate de criza sanitară este esențială.

„Este evident că suntem într-un dezastru, ce ne interesează este amploarea dezastrului. Cât sută avem pierdere și care e distribuția acestei pierderi. Ușor, ușor, datele venite din țări care le colectează și le analizează arată că există o distribuție inegală a pierderilor. În Olanda, au pierdut cel mai mult copiii de imigranți, o categorie defavorizată, aflată la risc. Asta mă face să cred că, probabil, în România, categoriile care erau la risc înainte de pandemie au pierdut și mai mult acum. Copiii din familii afluente au avut acces și la o școală mai bună, în care a existat și tehnologie și profesori mai bine pregătiți, au avut acces la meditații, care au funcționat în continuare online. Copiii din familiile mai puțin afluente, care oricum sufereau înainte de lipsă de acces la resurse și de lipsă de atenție, aproape sigur au fost mai puternic afectați. Statul are o obligația de a veni din urmă și a încerca să asaneze cât poate de mult în această problemă. Intervenții paușale nu au cum să funcționeze. Dacă unii copii nu au avut pierderi și alții nu, nu bagi bani în cei care nu au avut pierderi. De ce? Pentru că ai, ca stat, o obligație și o promisiune de justiție socială și de egalitate de șanse. Dar nu ai cum să iei deciziile astea, dacă nu ai datele”, crede Dragoș Iliescu.

Ce măsuri ar trebui luate pentru ca evaluările naționale să conteze cu adevărat? „Aș investi resurse ca aceste date să fie digitalizate, altfel este o altă formă fără fond, este un joc de glezne pe care îl facem fără să dăm niciun pumn, în timp ce lumea are impresia că se uită la un meci de box. E doar formă fără fond. Aș face cumva ca datele să fie accesibile. În foarte multe țări aceste date sunt publice. Cercetătorii trebuie să aibă acces la datele brute, eu acum, dacă vreau datele brute din Olanda, intru și le descarc, nici măcar nu trebuie să cer civa aprobarea. Ai o bază imensă, joacă-te cu ea ca cercetător, depistează tipare. Ai o pleiadă cercetătorii foarte buni în România, unii cu detentă internațională, cărora le arde buza să pună mâna pe datele astea și niciodată nu au avut acces la ele. Sigur că descoperă lucruri care nu sunt atât de plăcute, dar analiza de date asta face, aprinde lumina și arată problemele”, subliniază expertul în testare.

Se lucrează, împreună cu experți internaționali, la o evaluare modernă pentru clasa a X-a

O altă schimbare care ar trebui făcută ține de calitatea testelor. „Îi cunosc pe o parte din oamenii care le fac, sunt oameni inimoși, de bună calitate umană și profesională. Dar testele astea, din cauză că sistemul este cum este cum este și procedurile de crearea a lor sunt cum, sunt create ca în anii ‘30, pe o teorie clasică a testării, nu pe teoriile moderne ale psihometriei și mă refer la Item Response Theory. Există o inițiativă, pe banii ROSE, de a crea o evaluare națională pentru clasa a zecea, bazată pe acele principii moderne, și se lucrează cu consultanți internaționali la ea. Dacă iese acel proiect, și nu am motive să mă îndoiesc că va ieși, în doi ani vom avea un prim pilot al acelei evaluări și o să vedeți atunci ce înseamnă o testare de bună calitate. Am mari speranțe că, dacă în doi ani iese acea evaluare de clasa a zecea și se vede cât de performantă e, cât de competitivă e, cât de faină e, probabil că după aceea o să mai dureze doi trei ani or să vină și celelalte”, spune Dragoș Iliescu.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Tânără la calculator

Academia prietenoasă de IT Wantsome și-a făcut în ultimii patru ani o misiune din a ajuta profesioniști din toate domeniile să facă tranziția spre o carieră de succes în domeniul tehnologiei informației, prin cursuri care urmează atent cerințele companiilor IT, prin sesiuni de practică și printr-o activitate intensă de mentorat calibrată pe nevoile lor. (Foto: Getty Images)

Citește mai mult

Marc Areny

Marc Areny este de origine catalană, este cetățean spaniol și francez și a venit în România în urmă cu 10 ani. Este unul dintre primii din Europa care a identificat o nouă nișă de piață: convertește mașini cu motor termic în mașini electrice.

Citește mai mult