Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Fit for 55, proiectul UE care obligă România la reforme radicale

Ursula von der Leyen

Foto: Nicolas Maeterlinck/ AFP / Profimedia

Fit for 55, proiectul mamut prin care Comisia Europeană își propune combaterea schimbărilor climatice, poate afecta grav economia României.

Uniunea Europeană, prin cele 27 de state membre ale UE s-au angajat să ia măsuri pentru ca teritoriul să devină primul neutru din punct de vedere climatic. Acest obiectiv este fixat a fi atins până în 2050. În vederea atingerii acestui obiectiv, ele au promis să reducă emisiile cu cel puțin 55 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Acest porgram se numește Fit for 55.

Fit for 55 conține un pachet de măsuri care vor remodela energia din UE. Care sunt cele mai importante schimbări așteptate? Fit for 55 își propune:

  • reducerea emisiilor
  • crearea de locuri de muncă și stimularea creșterii economice
  • abordarea problemei sărăciei energetice
  • reducerea dependenței de energie din surse externe
  • îmbunătățirea sănătății și asigurarea bunăstării.

În urma implementării programului Fit for 55, industriile considerate poluante vor fi grav afectate. Industria auto se numără printre acestea. Comisia Europeană propune obiective mai ambițioase pentru reducerea emisiilor de CO2 ale automobilelor și camionetelor noi, anume:

  • Reducerea cu 55 % a emisiilor generate de autoturisme până în 2030
  • Reducerea cu 50 % a emisiilor provenite de la camionete până în 2030
  • Zero emisii generate de autoturismele noi până în 2035

Comisia promovează dezvoltarea pieței pentru autovehiculele cu emisii zero și cu emisii scăzute

Prin Fit for 55, Comisia urmărește să se asigure că cetățenii dispun de infrastructura necesară pentru încărcarea acestor vehicule, atât pentru călătorii scurte, cât și lungi. Astfel, se subînțelege că vor fi promovate masiv autovehiculele electrice.

În plus, din 2026 transporturile rutiere vor face obiectul comercializării certificatelor de emisii, ceea ce înseamnă că va exista un preț pentru poluare, se va stimula utilizarea combustibililor mai puțin poluanți și se vor face investiții în tehnologiile curate.

Fit for 55 stabilește un preț pentru emisiile de carbon generate de sectorul aviației

Comisia propune și stabilirea unui preț pentru emisiile de dioxid de carbon generate de sectorul aviației, care până acum a beneficiat de o excepție. O altă propunere este promovarea combustibililor durabili în sectorul aviatic. Va apărea obligația ca avioanele să utilizeze combustibili amestecați durabili pentru toate plecările de pe aeroporturile din UE.

Sectorul maritim va fi suprataxat în lipsa adaptării la Fit for 55

Pentru a asigura o contribuție echitabilă a sectorului maritim la efortul de decarbonizare a economiei, Comisia propune extinderea tarifării emisiilor de dioxid de carbon în sectorul maritim. Astfel, vor fi stabilite ținte de atins pentru porturile importante, care ar trebui să permită navelor să se alimenteze cu energie electrică din rețeaua terestră. Obiectivul este reducerea utilizării combustibililor poluanți care afectează, de asemenea, calitatea aerului local.

Refacerea naturii și a biodiversității oferă o soluție rapidă și ieftină pentru absorbția și stocarea carbonului

Comisia propune refacerea pădurilor, a solurilor, a zonelor umede și a turbăriilor din Europa. Acest lucru va spori absorbția de CO2. Astfel, va asigura o mai mare reziliență a mediului înconjurător în fața schimbărilor climatice. Astfel, UE planifică să planteze 3 miliarde de copaci în 10 ani pentru a combate criza biodiversităţii.

Noul obiectiv pentru consolidarea absorbantului nostru natural de dioxid de carbon este de 310 megatone. Absorbantul actual de dioxid de carbon este de 268 megatone.

Bioenergia contribuie la eliminarea treptată a combustibililor fosili și la decarbonizarea economiei UE. Dar trebuie să fie utilizată în mod durabil. Comisia propune noi criterii stricte pentru a evita recoltarea nedurabilă a pădurilor și pentru a proteja zonele bogate în biodiversitate.

Cum este afectată România de Fit for 55

Prin Fit for 55, România trebuie să-şi reducă cu 12,7% emisiile de gaze cu efect de seră. Conform unei opinii formulate pentru Financial Intelligence, de către Iulian Iancu, președintele Comitetului Național Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME), România va fi cea mai afectată dintre țările UE.

Iulian Iancu declară că UE vrea să transfere costurile de carbon la clădiri, la transport, la vapoare, la avioane, dar cel mai important pentru noi este că va fi transferat la clădiri. Iulian Iancu consideră că dintre statele europene, cei mai afectați vom fi noi, bulgarii, probabil și vecinii noștri, dar sigur noi vom avea cele mai importante repercusiuni.

Legea consumatorului vulnerabil nu are nici o referire din păcate, ea va trebui la rândul ei să fie modificată. Numărul vulnerabililor implicit va crește foarte mult și va crește în condițiile în care și austeritatea bugetară va crește. Suntem într-un cerc vicios.

Articol preluat de pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Proiectul este provocator si obiectivul extrem de ambitios, cred ca putin prea ambitios, si aici nu ma refer special pentru Romania.
    Matematic vorbind ca sa atingi cifrele in 10 ani de zile are trebui sa ai peste 55% din intreg parcul auto 100% electric. Iar in 15 ani sa avem NUMAI autovehicule si utilitare electrice. Eu cred ca este o utopie.
    Stiu, acum o sa vina hipsterii, care merg o data pe an cu bicicleta, sa ne explice ca toti trebuie sa folosim bicicleta si toata distributia de produse de larg consum in Romania sa fie de acesti baieti cu cutiile acelea mari in spate (foarte eficient si modern mai ales iarna...)
    Suprataxarea sectorului maritim pare sa fie un lucru bun. Pana la urma nu trebuie sa mancam in orice anotimp fructe exotice, dar va avea un efect asupra preturilor tututor marfurilor produse in afara EU. Ceea ce inseamna un foarte mare procent. Asa cum stim populatie nu este tot timpul deschisa sa accepte aceste majorari prin urmare avem surse alternative in Europa? Nu prea, ca le-am mutat pe toate in Asia ca sa nu mai poluam la noi (vezi exemplul mastilor chirurgicale. La o noua pandemie in 2025 vom dori sa platim 2 euro pe o masca?!)
    In sfarsit, ce s-a prezentat cam seamana cu fituica presentata de Herr Johannis cu educatia in Romania. Sunt curios sa vad actiunile clare din spatele acestor deziderate. Sa speram ca au gandit ceva inainte de
    P.S. Pentru noi? Va fi un dezastru pentru ca noi oricum suntem inca in sec XX. Noi nu suntem in stare sa colectam gunoiul de pe strazi. Sa curatam strazile de praf ca sa reducem poluarea. De reciciclare nici nu se pune problema. Prin urmare cum este afectata Romania de Fit 55. Este foarte clar deloc. Noi suntem cu exact 55 de ani in urma EU, prin urmare mai avem timp sa ajungem in 2020 ca sa ne peste de 2030 - 2035.
    • Like 2
  • De ce crede domnul Iancu Iulian ca Romania va fi cea mai afectata taradin UE de aplicarea acestui program? Deocamdata este cea mai afectata,cred,de inconstienta clasei politice care nu face nimic pentru stoparea taierilor ilegala de paduri, de stoparea importurilor de masini secondhand,puternic poluante,de reciclarea deseurilor reciclabile, de gestionarea gropilor de gunoi,etc,,,etc.
    • Like 1
    • @ Violetta Si Prietenii
      pai Romania o sa fie afectata si de faptul ca centralele de apartament , care functioneaza pe gaz, si care sunt poluante, o sa fie taxate ! ma intreb si acum care au fost idiotii rau intentionati care au permis instalarea lor, cand sistemul de incalzire si apa calda colectiv e cel mai ieftin si mai logic (cu conditia sa functioneze )
      • Like 0
    • @ Lucian Mihai Cojanu
      Delia MC Delia MC check icon
      Nu-mi dau seama, sunteți ironic sau naiv:
      1. În România sursa de căldură nu o reprezintă fabricile care au ca produs secundar caldura ci căldura e scopul. S-o produci și mai ales s-o transporți, ajungi la randament net inferior unei centrale de apartament care produce loco, fără pierderi de transport.
      2. Cam toți care și-au pus centrală au făcut-o nu pentru că a funcționat ci dimpotrivă. În ultimul an în care m-am "bucurat" de binefacerile sistemului centralizat dura vreo 5 minute până aveam apă caldă. Și asta cu modernizare cu tot. Căldură scumpă și mereu dependent de ceilalți.
      Dați-i românului ceva cu care să te aibă la mână și o să folosească acel ceva ca să-ți arate cine-i șeful și să-și bată joc de tine cu vârf și îndesat.
      • Like 2
    • @ Lucian Mihai Cojanu
      Aici este marea problema: cine sa-l mentina in stare de functionare? Cu primarii capitalei ne-am lamurit. Au deturnat fondurile in interese proprii si ale partidului, iar ei locuiesc in vile cu centrale proprii, nu resimt dezastrul din sistemul termic centralizat. deci???!!!
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult