Sari la continut

De șase ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Florin Piersic Jr. a plecat de pe scenă, enervat de gestul unui spectator

Florin Piersic jr.

Florin Piersic Jr. a plecat de pe scenă după ce un spectator așezat în primul rând nu și-a închis telefonul care a sunat în timpul unei reprezentații la Teatrul Godot. La spectacol asista și fata în vârstă de 11 ani a actorului, iar momentul a fost povestit pe Facebook de Dorina Chiriac, mama fetei actorului.

„În fața scenei sună un telefon. Actorul cel mai bun spune povestea mai departe. Și plânge și zâmbește. Ca fetița. Și sună telefonul. În primul rând, la prima masă, sună un telefon sub zâmbetul actorului. sub ochii care nu lasă nici o lacrimă să curgă. Sună. Publicul ignoră telefonul. Actorul ignoră telefonul. Se luptă cu tot ce îi contrazice simțurile, se calcă în picioare prin toate dinăuntrurile, moare, învie, umblă, construiește poduri de emoție, dărâmă, construiește iar. Și telefonul sună.

«Gata» spune încet și calm actorul. «Nu pot. E umilință. E absurdă situația. Nu-i drept. Spectacolul se încheie aici. Vă mulțumesc. Atât a fost. Mulțumesc, Sonia, că ai venit de ziua ta. Vă mulțumesc». Actorul cel mai bun a ieșit în culise simplu. Și nu a mai intrat. Adică nu a mai ieșit. Că la aplauze se iese. Publicul a aplaudat. Actorul cel mai bun nu a ieșit”, a povestit pe Facebook Dorina Chiriac.

„Aceasta nu e o poveste despre fetița unui actor anume. Nu e nicio poveste despre acel actor anume. Vor fi cu toții bine. Treaba lor. E despre noi pe stradă. În tramvai. La magazin și-n parc. E despre noi oriunde ne-ntâlnim. Despre-ntâlnire. Aceasta este o poveste despre nepăsare. Despre dezinteres. Și lipsă de respect.

Nu mă amuză poveștile cu actori care fac glume cu cei din sală când sună un telefon (si devin subiect consumabil la o bere). Nu mă alină replicile dure adresate „în personaj" celor ce deranjează actorul de pe scenă și pe spectatori. Nu vreau reguli mai dure. Vreau atenție. Responsabilitate. Există locuri publice unde respecți un protocol anunțat. Așa cum îl respecți într-un hotel sau avion, poți să-l respecți la teatru. Șederea ne va fi astfel plăcută tuturor. Și zborul. Salut amenda aplicată de colegul meu actor în seara asta. Hai să ne luăm mai în serios. Mai ca la 11 ani”, a concluzionat Dorina Chiriac.

Și actrița Oana Pellea a povestit luna trecută la emisiunea „În fața ta” de la Digi24 că a fost nevoită să oprească o piesă în desfășurare ca să îi roage pe telespectatori să pună telefoanele deoparte.

„Îmi înregistrează spectacolul sau răspund la telefon. Și o să se schimbe din ce în ce mai mult. Am introdus o replică într-un spectacol care permite asta. De obicei doamnele sunt pe Facebook în sala de spectacol. Și doamne care stau în primul rând. Ceea ce este incredibil este că noi îi vedem. Știți ce cred: acest fapt de a sta în întunericul sălii ai senzația că ești anonim, că nu te vede nimeni, că ești ferit de orice, că ceea ce se întâmplă pe scenă este o altă realitate, că ceea ce se întâmplă pe scenă este o realitate care nu se poate întrerupe pentru că e deranjată...e ca la film”, a spus Oana Pellea.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cestiune de organizare, "mon șăr"...
    La carele rumeniche sunt nuli...
    Ce ar fi daca pe verso biletului i s-ar atrage atenția gerțoiului că va fi evacuat din sală? (și i s-ar înapoia banii)...
    Sau daca ar fi un dulap/seif special în care sa fie depozitate toate telefoanele pînă la sfîrșitul spectacolului...
    Sau dacă, pur și simplu s-ar bruia telefoanele în sala de spectacol...
    Sau... (vă las să vă imaginați alte cîteva zeci de soluții, în loc să ne lamentăm)
    • Like 0
  • La teatru pe vremuri oamenii nici nu suflau, urmareau spectacolul cu sufletul la gura. Tin minte si acum perfect atmosfera incredibila de la National la spectacolul "Caligula" de Durrenmatt. Erau vremuri grele, de stat la cozi, frig in casa, iluminat putin pe strazi, oamenii veneau la teatru sa fie OAMENI, sa simta ca inca mai sunt umani, sa asculte cu infiorata satisfactie o piesa cu "trimitere". Telefoane mobile nu erau. In ziua de azi, toti imbogatitii peste nopate din furt si bisnita merg la teatru din plictiseala si sa-ai etaleze lipsa celor 7 ani de acasa. Iti place piesa, stai si ascult-o; nu-ti place, ridica-te si du-te acasa. Acest "multitasking" cu net, cu FB, si cu prezenta in acelasi timp la teatru, ar trebui INTERZISA. Iar cei care nu se conformeaza, dati afara de o pereche de gardieni zdraveni. Ideea cu bruierea telefoanelor ar fi si ea o idee interesanta, sunt sigura ca se poate aranja astfel incat sa fie bruiaj numai in zona salii.
    • Like 1
  • James check icon
    De ar exista lege ca organizatorul poate intrerupe reprezentatia in asemenea cazuri, urmand a-si recompensa spectatorii pe cheltuiala abuzatorului, plus daune, toti ar deconecta soneria mobilelor. Deh, bovinele au nevoie de benzi electrice pentru a sti in ce directie sa o ia ! Cum nu exista lege, nu exista amenzi usturatoare ... bine a facut ! E actor, nu prostituat !
    • Like 2
  • De vreo 10 ani la inceperea spectacolelor se repeta in difuzoare cererea de liniste, de oprit telefoane sau blitzuri. La ateneu acum vreo 8 ani un dirijor ( cred ca dl Mandeal ) a oprit si reluat.
    Stiu ça Florin Piersic Jr are nebuniile lui de artist dar romanul are o placere in a nu respecta regulile cerute de organizator, doctor, bun simt etc.
    • Like 2
  • In afara ipochimenului cu telefonul deschis, erau acolo spectatori platitori de bilet, si cu bunul simt la ei. Actorul poate admonesta, poate intrerupe TEMPORAR spectacolul, pana se inchid telefoanele, se face morala, se calmeaza spiritele si se recalibreaza starea de gratie - DAR NU ARE VOIE SA PLECE DIN SALA, ca un NESIMTIT! Pentru ca la fel de deranjati - si poate mai neputinciosi decat actorii, sunt chiar spectatorii nevinovati, cu telefoanele inchise, care au venit, poate, de la un capat de Bucuresti sau de la un capat de tara, au cumparat din timp bilete, si-au invitat iubita/iubitul/prietenii/familia la teatru. Iar actorul ii pedepseste pe ei, acum, plecand si nelivrand actul artistic pe care ei platisera onest, si se asteptau sa il primeasca la fel de onest. Asa ca. hai sictir, Florin Piersic Jr. Esti din aceeasi categorie grobiana ca si ala de nu isi inchise telefonul. Doar ca tu esti si mai odios, pentru ca ai si ifose. Cu alte cuvinte crezi ca esti indreptatit sa iti tradezi misiunea, care este sa ii servesti pe spectatori. Pe aia nevinovatii, pe care i-ai lasat mofluzi. Sictir, zic!
    • Like 6
    • @ Anca Paduraru
      Sunt de acord cu tine, Anca...Este perfect adevarat ca traim ”vremuri (cel putin) interesante” precum la fel de indreptatita este sastisirea de abuzul de virtual, dar, asa cum spuneai mai sus, misia nobila a anumitor categorii de semeni de-ai nostrii ii obliga sa ignore, sau daca nu pot, sa depaseasca nimicniciile comportamentale ale unor pigmei cu pretentii si ifose de priceputi la mai toate. Snobi, parveniti, sclifositi, semidocti si cabotini, copii palide si insipide ale unui stil compărtamental, al unui anumit standard de viata, la care tind, il pretind dar nu fac parte din el decat prin poleiala falsitatii ce-i caracterizeaza.
      ” Nu vă puteţi imagina cât de amar şi cât de nefiresc, de insuportabil este jocul cu tine însuţi, jocul de a te preface că eşti altcineva decât eşti şi de a încerca să uiţi ceea ce nu poţi uita, ceea ce nu vrei să uiţi. Vrei să fii altfel decât eşti, dar nu poţi fi nici măcar ceea ce eşti cu adevărat. Eşti ca un fard prost care îţi demască adevărata identitate, căci lumina privirii îţi întunecă pleoapele şi când nu mai ştii cine eşti sau ce eşti, ajungi să fii uitat într-un colţ de suflet, ca o vechitură inutilă, roasă de carii.” - Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
      • Like 0
    • @ Anca Paduraru
      check icon
      Da, punctul dv. de vedere poate fi unul valabil, dar continui să cred că ar trebui chiar o lege pe tema asta: cine ce trebuie să facă dacă, în timpul unui spectacol, un spectator sfidează pe toți ceilalți și vorbește la telefon. Sigur, asta nu va rezolva problema nesimțirii, dar cumva o aduce în zona controlabilă. Cred că și conducerea teatrelor ar putea stabili norme interne, nu credeți? Poate că actorul a plecat pentru că, nervos fiind, l-ar fi luat la bătaie pe acel individ. Eu cred că asta aș fi făcut. Sunt momente în viață când pumnul rămâne singura soluție. Sau nu e așa?
      • Like 0
    • @
      Problema folosirii telefoanelor mobile este universala. La Moscova, toate teatrele au dispozitive de bruiere a semnalului telefoanelor. La noi, este ilegal sa le instalezi - desi se pot cumpara la preturi accesibile pe net. La urma urmei, are sens interdictia: cand bruiezi semnalul, il bruiezi si pentru locatarii sau trecatorii vecini, dintre care unii, de exemplu, ar putea avea nevoie sa cheme serviciile de urgenta - salvare, pompieri, etc. La New York, dar nu numai, sunt teatre care au introdus politica "daca nu poti sa ii invingi, alatura-te lor". Concret, ultimele randuri din sala sunt rezervate celor care, nu sunt doar tolerati, ci sunt chiar invitati sa foloseasca telefonul mobil in timpul spectacolului [nu pentru convorbiri, ci doar pentru comunicarea live pe net, in mod special despre experienta pe care o au in sala de spectacol]. Evident, randurile "speciale" sunt ultimele din sala, pentru ca stralucirea ecranelor sa nu ii deranjeze pe ceialalti spectatori. Si locurile sunt speciale si pentru ca au si preturi mai mici. In acelasi timp, spectatorii de pe aceste randuri sunt folositi drept unelte entuziaste de marketing al spectacolului pe social-media. In fine, daca vorbim de lege, nu trebuie sa fie o lege nationala, ci legea bunului simt impusa in fiecare sala de spectacol de conducerea stabilimentului, prin personalul auxiliar angajat. Adica, da, usieri, plasatoare, personal de paza, care trebui sa se impuna discret prin eliminarea elementelor nesimtite, fara ca actorii sau spectatorii sa observe, macar ... Zic.
      • Like 2
    • @ Anca Paduraru
      La salile de teatru se cere prin difuzoare expres inchiderea telefoanelor si blitzurilor si nefilmare. Pe pliante, pe afise, la intrari e repetat.
      Sictir e in ignoranta.
      • Like 1
    • @ Claudia Olteanu
      Anca Paduraru are perfecta dreptate. Spectatorul care a uitat sa-si inchida telefonul e un mitocan, dar nici Florin Piersic nu e departe
      • Like 2
  • nici dl Piersic nu a procedat civilizat pentru ca el avea obligatia fata de restul spectatorilor sa duca spectacolul la sfarsit. Trebuia sa faca o mica intrerupere si sa invite individul din randul 1 {care mai mult ca sigur nu platise biletul, stim cine ocupa de cele mai multe ori randul 1} sa paraseasca sala, chiar sa solicite sprijin. Apoi, actor pana la final
    • Like 1
  • Pana la urma ce Doamne, te duci sa urmărești un spectacol sau sa vorbești/navighezi pe net/fb?! Probabil ca nu e prima data când se întâmplă chestia cu telefonul. Și poate deranjează și pe ceilalți spectatori. Pe mine m-ar deranja sa mă duc la teatru/film și în loc să mă delectez cu spectacolul trebuie sa suport sunetul enervant al unui telefon.
    • Like 1
  • Sunt de acord cu ideea articolului, respectarea unor reguli morale si legale. Doar ca nu pot sa fiu de acord cu ifosele unor actori, mari artisti după cum îi prezintă toată lumea. Citeam comentariile de la articolul asta şi mi-am adus aminte de povestea "hainele noi ale imparatului". Cam asa e toată lumea aici, o arde cult si elitistic ca sunt toti niste mici burghezi care merg săptămânal la teatru şi opera. Şi nici de felul în care ridicam în slăvi niste actori mediocrii. În momentul în care te referi la sistemul de referință românesc sunt buni, dar asta înseamnă că sistemul de referință este distrus. Noi nu avem artă sau artisti. Sunt putin mai buni decât media, iar dacă media e foarte joasa ei sunt urcati pe un soclu de aur drept eroi ai artei galactice. Nu cred ca am văzut un sofer de autobuz care enervat de pasageri sa se oprească si sa plece, sau medici care în timpul consultului sa facă același lucru sau profesori sau oricare alt job. Dar actorii sunt mari artisti doar prin simplul fapt ca societatea ne impune să îi admirăm si sa o ardem cu toții inteligent. Dacă spui că nu vezi hainele societatea spune ca esti un rost needucat.
    • Like 2
    • @ Andrei Ciornei
      Andrei poate pe tine nu te deranjeaza insa pe mine DA! Ma deranjeaza sa platesc bilet sa vad o piesa de teatru si sa sune telefonul langa mine, ma deranjeaz sa platesc bilet si in loc sa aud replicile sa aud comentarii langa mine despre ce a postat x-uleasa pe FB, ma deranjeaza sa platesc bilet si sa aud fosnind pungile de chipsuri in urechile mele de parca toata lumea sufera de foame cumlita. Nu stiu cati ani ai tu dar cand pe scena urcau Leopoldina Balanuta sau Olga Tudorache nu indrazneam nici sa stranut si nici o secunda nu m-am gandit sa nu fiu de acord cu "ifosele unor actori" iar unii dintre noi chiar putem face diferenta intre "marii artisti" pentru simplu motiv ca i-am cam vazut.
      • Like 0
    • @ Andrei Ciornei
      N-am mai fost demult la teatru ..., s-au schimbat multe de cand s-a invantat telefonul , actorii au fost asimilati functionarilor publici , iar codul penal e tot mai neputincios in faţa nesimtitorilor !
      Oricum , sa fiti siguri ca o lege care sa interzica ceva intr-un teatru se va lovi in primul rand de oprelistea actorilor , daca cumva vreun parlamentar va avea idea de a interzice aplauzele ?
      Despre ce s-a intamplat se pot spune multe , dar cine va stabili cine are dreptate ?
      Am s-o iau batraneste :
      1/ Meseria de actor , desi parca mai mult mi-ar placea sa-i spun artist ,se dobandeste greu si de cele mai multe ori notorietatea are stransa legatura cu divinitatea !
      2/ Actorul ase indatoriri , ba chiar obligatii , morale in primul rand !
      Ma opresc aici , de fapt despre ce vorbim ? O fi normal ca unii sa aiba drepturi si ceilalti nu ? Ar fi normal ca fiecare sa-si respecte menirea lui in spectacolul acesta !
      Da , doctorul nu va pleca de la post in timpul operatiei , dar sa fim siguri ca nici rudele pacientului nu vor suna la telefon sa intrebe ce sanse are ruda lor !!!
      Doctorul ca si actorul iti pregatesc ninutios prezenta cu mult timp inainte , piesa lor va dura prea putin fata de pretentiile unora si prea putin fata de respectul mertitat !
      Pretuiti actorii , ei ne invata care este diferenta dintre vorbe si cuvinte , ei ne invata sa traim in locul lor cand noi nu ne mai pricepem !
      • Like 0
    • @ Andrei Ciornei
      check icon
      Nu vorbim aici despre valoarea unui actor ci, concret: ce faci/ce ar trebui să faci dacă, în timpul unui spectacol, un nesimțit vorbește la telefonul mobil. Dacă dv. ați fi fost actorul cu pricina, ce ați fi făcut? ați fi putut, de ex., să faceți liniște deplină să auziți ce vorbește flăcăul ăla.
      • Like 0
  • check icon
    Era o vreme când oamenii îmbrăcau cele mai bune haine ca să meargă la teatru. Aşa cum bunicii noştri îmbrăcau cele mai bune haine atunci când mergeau duminica la horă. Din păcate nu există nicio lege care să amendeze nesimţirea: pe stradă, în tramvai, la volan, în sala de spectacole, la serviciu, oriunde!
    • Like 0
    • @
      check icon
      Să înțeleg că dacă individul ăla ar fi avut costum, cravată și pantofi scumpi ar fi fost OK? Putea vorbi la telefon?
      • Like 0
    • @
      check icon
      Cred că sunteţi tânăr şi n-aţi prins acele vremuri.

      Prin faptul că nu veneai îmbrăcat oricum la teatru sau la concertul de la filarmonică, îţi exprimai respectul faţă de cei care urcau pe scenă (era, tot odată, şi o ocazie pentru doamne să-şi etaleze toaletele... deh! doamnele, ca florile! :)) ). Într-adevăr, în acele vremuri nu existau telefoanele mobile. Dar să ştiţi că publicul se abţinea chiar să tuşească. Poate găsiţi în Youtube o piesă de teatru întregistrată de TVR în sală, cu 30-40 de ani în urmă. O să înţelegeţi ce-am vrut să transmit prin comentariul meu.

      La cinema... era altfel: comentarii deşucheate făcute în gura mare, foşnete de la tot felul de pungi şi punguliţe, se mai arunca în spotul proiectoarelor cu mici ghemotoace de hârtie ca să strălucească (li se spunea "comete")... Na, publicul specific....
      • Like 0
    • @
      check icon
      Interesantă asociere. Deci dv. considerați că, dacă oamenii s-ar îmbrăca mai elegant la spectacole, ar fi și mai bine educați? Eu constat că, de multe ori, nesimțirea și/sau mitocănia este/sunt direct proporțională/-le cu prețul mașinii și cu prețul hainelor șoferului/șoferiței. Nu ni se spune ce telefon avea golanul ăla, dar aș pune pariu că unul cât mai scump. Nu ni se spune nici cum era îmbrăcat.
      • Like 0
    • @
      check icon
      Este exact invers! :))
      Oricum, "hainele bune" era mai mult o metaforă. N-are rost să dezvoltăm o discuţie sterilă asupra subiectului.
      Toate cele bune!
      • Like 0
    • @
      check icon
      Ce este exact invers? Prețul mașinii/îmbrăcămintei ~ comportament?
      • Like 0
    • @
      check icon
      Mie nu mi s-a părut sterilă, dar dacă v-ați plictisit de pritocit situații cu mitocani și cu hainele lor ne oprim, desigur.
      • Like 0
  • Da, trebuie propuse legi drastice. Numai o amenda piparata cu adevarat, dar si mijloace de a fi aplicata(paza teatrului asigurata de doi oameni capabili) poate rezolva problema.
    Bietul Florin Piersic jr s-a necajit, spectatorii s-au necajit si primejdia de a se intampla ceva similar ramane aceeasi, daca persoana fara bun simt nu simte forta legii.
    • Like 1


Îți recomandăm

Wantsome

Academia Prietenoasă Wantsome îi invită pe toți cei care își doresc să facă o reconversie profesională în IT sau un upgrade de skill-uri în 2022 să participe gratuit la evenimentul Perfect Week - o săptămână deschisă demonstrativă care aduce oportunități de cunoaștere a universului IT, a mentorilor, a angajatorilor și a foștilor cursanți.

Citește mai mult

Școală modernă

Educația, în toate formele sale, este o investiție, nu o cheltuială. De la nivelul familiei și până la societate în ansamblul ei, toți ar trebui să fim conștienți că fiecare resursă alocată acestui domeniu aduce, aproape fără excepție, plus valoare ce se întoarce la nivel de individ și în comunitate.

Citește mai mult

Apartamente

22 de grade Celsius. Aceasta este temperatura pe care românii din orașe preferă să o aibă iarna în case, conform unui studiu realizat pentru Habits by Republica de Unlock Research.

Citește mai mult