Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

GENERAȚIA B. Primul magazin de design românesc a avut vânzări de 100.000 euro

dizainar

photo icon dizainar

Generația B este generația românilor care și-au luat destinul în propriile mâini. Ei sunt motorul evoluției, sunt cei care depășesc obstacole și cei care fac lucrurile să se întâmple. Oriunde s-ar afla, în țară sau în afara ei, acești oameni arată imaginea unei Românii care merge înainte.

Îi scoatem în față, le facem portretele, îi prezentăm pentru ca alții să își găsească inspirația în exemplele lor. De la ei vei învăța cum să faci un business, vei vedea ce înseamnă viziune, inovație și dorința de a reuși.

Dorința de a arăta pasionaților de design din România că există calitate și printre creatorii autohtoni, nu numai în Italia, Germania sau Franța, de exemplu, l-a determinat pe designerul Mihnea Ghilduș, 33 de ani, să își înceapă propria afacere, în urmă cu trei ani.

Așa a luat naștere Dizainăr, un magazin-concept destinat în exclusivitate designului românesc, primul de acest gen. Și pentru că nu îi place termenul de administrator, și-a spus Gospodar creativ. Peste 100 de designeri români își expun lucrările în magazinul online și în showroom, precum și în cadrul târgurilor naționale și internaționale la care participă Dizainăr.

Pe Mihnea l-am găsit pregătindu-se pentru participarea la Salonul internațional de mobilă de la Milano. 

„Ne-am dorit foarte mult să putem promova designul românesc de produs, să-l putem ajuta să ajungă cunoscut, mai ales în rândul românilor. Și am realizat că asta se poate întâmpla doar dacă designul iese din zona de hobby și handmade și devine cu adevărat o profesie plătită”, spune Mihnea.

În showroom-ul permanent de la Dizainăr artiști autohtoni expun mici piese de mobilier, corpuri de iluminat, accesorii, decorațiuni, ceasuri etc. pentru locuințe sau spații comerciale.

Mihnea este designer de produs și de interior, absolvent al Universității Naționale de Arte din București. A făcut un masterat în Germania, timp de doi ani și jumătate, unde a studiat integrarea designului în inginerie.

La terminarea Facultății a realizat la proiectul de diplomă o pompă de insulină. Un alt proiect de care este mândru este Insalin, un inhalator de sare, realizat împreună cu un producător român de aparatură medicală. „A fost primul meu produs în serie. Îl avem și noi în magazin de vânzare”, arată el. Se mândrește că a fost unul dintre membrii echipei de management a proiectului Casa Prispa. Alături de Marilena Popa, a participat și la amenajarea unor apartamente din complexul rezidențial The Park. „Noi am amenajat trei apartamente pentru ei. Primul s-a vândut din momentul în care a fost gata”, spune Mihnea. Un alt proiect la care a lucrat este Sky Bar, din Dorobanți. 

Investiția inițială - 5.000 de euro în primele 5 luni. „Nu ne-am dat remunerații la început, am pornit ca o asociație”.

Profilul clienților. Clienții Dizainăr sunt oameni deschiși la minte, mare parte sunt genuri creative, designeri, pictori, fotografi, arhitecti, în general, oamenii pasionați de munca lor și domeniul lor de activitate. Pe platforma online oamenii cumpără mici elemente pe care le pot face cadou. Showroom-ul este un spațiu original, neconvențional și reamenajat de pe strada Puțul cu Plopi, nr. 17. Aici clienții au parte de un alt tip de experiență. „Vrem să putem să creștem nivelul de cerere pentru design. Avem cereri pentru design de interior, am început să lucrăm cu din ce în ce mai mulți designeri. Ne dorim să crească cererea pentru servicii de design de produs”, arată Mihnea Ghilduș.

Colaborarea cu clienții. „Pot spune că uneori procesul de colaborare cu oamenii care îți cer lucruri este mai anevoios. De foarte multe ori aceștia nu prea știu ce își doresc și atunci trebuie să lucrăm la partea de cunoaștere reciprocă. Dacă reușim să ajugem pe aceeași lungime de undă este în regulă”.

Problemele cu care se confruntă un mic întreprinzător. „Cea mai mare problemă este România. Statul român și fiscalitatea sunt problemele mele cele mai mari în acest moment. Mereu aflu că mai am câte o taxă nouă de plătit de care nu știam. De exemplu s-au schimbat anumite date fiscale și am trecut la plătitor de TVA pe neașteptate. Am depășit un plafon de 50.000 de euro. Asta însemnă mai multe acte și mai multe bătăi de cap”, povestește el.

Un exemplu de experiență cu autoritățile statului - obținerea unui cazier. „Eu calculez timpul meu de muncă la o anumită sumă. Dacă muncesc o oră, o să iau 10-20 de euro. Ei bine, am muncit două ore și jumăte ca să obțin un cazier. În Germania mă obișnuisem că obțin totul la telefon și cu un email. A trebuit să stau la cozi să mă duc dintr-o parte în alta, de la bancă la poștă, de la postă la poliție”.

Sfaturi pentru cei ce vor să înceapă o afacere. „Să vrei, să ai un motiv care să te țină legat acolo, dincolo de prima etapă de entuziasm. Îmi doresc ca designul românesc să fie un brand de țară, ca designerii români să fie cunoscuți pe plan internațional, să fiu mândru că sunt româm, să se vorbească despre noi prin perspectiva designului, nu prin perspectiva câinilor vagabonzi, sau a corupției și fiscalității. Doar așa putem face o schimbare în România”.

• Dizainăr a avut anul trecut o cifră de afaceri de până în 100.000 de euro.

Planurile Dizainăr pentru următorii doi ani. „Ne vedem cu o reprezentanță a designului românesc în altă țară. Lucrăm să găsim un partener în Franța, Germania sau Italia”.

Foto Facebook/Mihnea Ghilduș

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult

Pălărie de damă

Copiii mamei soacre și-au confruntat notițele abia după înmormântare. Adevărul i-a eliberat, au urât-o pentru câteva ore, dar prevederile testamentare și o ladă de șampanie vintage, scumpă, cumpărată chiar de soacră-mea pentru ocazie, a mai atenuat șocul și a netezit o parte din drumul spre vindecare. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

Bosnia Romania

Suntem contrariați de atmosfera din Bosnia, de modul în care a fost primită echipa națională. Lucescu vorbea chiar de condiții de divizia C, evident după ce a criticat arbitrajul, ca în toată cariera lui. Comentatorii sunt siderați de ostilitatea gazdelor, și ne întreabă retoric cu un ton superior dacă ne-am săturat de UE, uitați asta ne așteaptă în afara blocului comunitar. Înseamnă că domnul Lucescu, domnii Grădinescu și Mocanu și tot restul suporterilor care cred că România e altfel, nu știu în ce condiții joacă unii juniori în România. foto Profimedia

Citește mai mult

Nicolae Șerban

E greu să vezi în agricultură mai mult decât vreme, prețuri și noroi. Dar în halele de la Orbeni, printre senzori, tabele și camioane care nu merg niciodată goale, înțelegi că povestea asta e despre altceva: despre disciplină. Despre felul în care cineva a decis că nu „merge și-așa”, că agricultura e știință, nu poezie, și că, atunci când partenerii potriviți se întâlnesc, produsul românesc poate sta pe raft nu doar în iulie, ci și în ianuarie.

Citește mai mult