Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

GENERAȚIA B, după 101 povești de antreprenoriat. Ce s-a întâmplat cu prima: Learn Forward, start-up-ul în educație fondat la Londra de doi tineri români

Learn Forward

Foto: Directorul comercial Brian Daly și fondatorii Learn Forward Paul Balogh și Cristian Dinu

În urmă cu un doi ani și jumătate lansam în Republica seria de articole Generația B, dedicată antreprenorilor români, acelor oameni care au îndrăznit să iasă din zona de confort și să transforme un vis, o pasiune ori o idee într-un business. De-a lungul timpului, ați putut citi 101 de povești ale Generației B, generația românilor care și-au asumat riscuri, au investit timp, energie și resurse fiindcă și-au dorit să meargă mai departe decât ar fi putut-o face rămânând simpli angajați într-o companie. Spiritul lor de inițiativă este de fapt spiritul care face România să meargă înainte. După 101 de povești ale antreprenoriatului românesc publicate în Generația B, ne-am întors la prima dintre ele. Cea a Learn Forward, un start-up fondat la Londra de doi tineri români: Paul Balogh și Cristian Dinu. 

În noiembrie 2015, Learn Forward intrase deja pe piața manualelor digitale din Marea Britanie, ducea tratative cu edituri mari precum Oxford University Press, Hodder Education sau Harper Collins și avusese deja primul client prestigios: Eton College, colegiul unde au urmat studiile prințul William și prințul Harry.

Punctul forte al Learn Forward era softul prin care manualele erau digitalizate, astfel încât profesorii puteau să construiască lecții interactive. „Asta a fost marea noastră obsesie, să scoatem manualul din inflexibilitate. Din păcate, majoritatea manualelor digitale nu reprezintă decât transpunerea paginii statice de pe hârtie pe ecran. Și noi am vrut foarte mult să facem acest pas mare către un manual ca o colecție de lecții interactive. Să existe interacțiune între student și manual, dar și între student și colegii săi și între student și profesor. Ne-a interesat foarte mult dinamica predării la clasă folosind conținutul digital”, povestește Paul Balogh. Produsul lor a avut succes și au început să lucreze cu edituri importante pentru a digitaliza manuale în Marea Britanie, Germania și Luxemburg. Însă, deși primeau aprecieri, și-au dat seama că exista un element care le limita creșterea: conservatorismul industriei de carte educațională. „Industria educațională internațională, mai ales în zona editurilor, este foarte, foarte lentă. Foarte conservatoare, foarte lentă, încă face profit foarte mare de pe urma hârtiei și are o rezistență la risc foarte mare”, spune Paul Balogh.

Au avut atunci de făcut o alegere: să continue pe drumul pe care îl începuseră sau să păstreze ceea ce construiseră până atunci, dar să creeeze totodată și un nou produs. Astfel, pe lângă linia de business bazată pe digitalizare, care continuă și astăzi, au decis să realizeze un nou soft inspirat din primul, care să le permită profesorilor să își facă propriile manuale după nevoile pe care le au la fiecare clasă în parte.

„Am vrut ca profesorul să aibă aceeași putere pe care o are o editură”

„Am vrut ca profesorul să nu mai depindă de conținutul care vine de la o editură, să nu mai depindă de decizia unei edituri de a digitaliza sau nu un conținut, ci să aibă aceeași putere pe care o are o editură. La Eton College am avut ocazia de a vedea conținut foarte foarte bun care nu este creat de o editură, Eton își creează propriile manuale. Am văzut că vasta majoritate a profesorilor din Marea Britanie, SUA, Australia sau din țări din Europa își creează propriul lor conținut cu care vin la clasă. Uneori acest conținut este făcut din manuale, alteori este conținut creat de ei. Este oricum rafinat în urma a 10 ani, 20 de ani de pedagogie, este o calitate foarte mare a acestor materiale. Dar sunt statice, nu sunt interactive și nu permit o comunicare serioasă cu studenții”, explică Paul Balogh.

Astfel a apărut Hypersay, o platformă care a ajuns astăzi la 40.000 de utilizatori din lumea întreagă, prin care profesorii pot transforma prezentările în Power Point în lecții interactive. Sau pot transforma prezentările în conversații, după cum descrie IBM produsul într-un studiu de caz dedicat Hypersay pe ibm.com.

O șansă la exprimare și pentru studenții timizi

„Cu un singur drag and drop transformi Power Point-ul într-un manual incipient. Fiecare pagină care conține un slide îți permite, prin softul nostru, să adaugi în subsolul imaginii întrebări cu răspuns simplu sau multiplu, poți să pui întrebări deschise, poți să pui un test grilă, poți să pui video. Ai un instrument foarte simplu ca profesor să creezi o lecție în format digital”, arată co-fondatorul Learn Forward.

Astfel, profesorul poate avea un dialog cu fiecare elev sau student din clasă, dacă acesta are un telefon sau o tabletă și introduce codul sesiunii pe Hypersay.com. „Tu, ca profesor, în loc să asculți doar vocea celor mai vocali, asculți ce spun toți. De fapt, dai o voce tuturor copiilor prezenți la oră, astfel încât și cei care sunt timizi pot să participe pe picior de egalitate cu cei care nu sunt timizi. Răspunsurile sunt salvate de profesori și, când ajungi acasă, poți vedea cine ți-a răspuns, cum ți-a răspuns, cine răspunde mai des greșit. Dinamica se schimbă, când ai 90 de studenți nu poți să pui o întrebare deschisă, dar dacă pui un quiz, poți să afli ce gândesc 90 de oameni destul de repede”, explică Paul Balogh.

Softul poate fi folosit gratuit de către profesori, care își pot achiziționa, dacă vor statistici mai amănunțite, un abonament de cinci euro lunar. Totodată, există o variantă Hypersay pentru companii, care poate fi folosită în timpul unor prezentări cu un număr mare de persoane de la care vrei să strângi și centralizezi răspunsuri.

O echipă internațională

Primele țări în afară de Marea Britanie și România în care Hypersay a fost folosit de un număr mare de utilizatori au fost Italia, Franța, dar și Australia. În România, softul este folosit de profesori de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, de la Universitatea din București, de la Universitatea Transilvania din Brașov și de la Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu” din București. Astăzi, Learn Forward are o echipă internațională, din care fac parte un programator italian, un programator egiptean, un director de vânzări american. „Experimentăm brusc o manieră de lucru internațională. Suntem la începutul unei noi runde de investiții, dar valoare companiei se măsoară în milioane de lire. Aceasta se va vedea mai clar după runda de investiții”, spune Paul Balogh.

Întotdeauna, creșterea unui business vine și cu un nivel ridicat de stres și cu o serie de incertitudini, a văzut el „Cel mai important lucru pentru un start-up este să te asiguri că ai o piață. Și noi ne gândeam la început: Dacă nu o să fie interesat nimeni de lecțiile interactive? Însă am discutat cu profesori și am văzut că această nevoie este reală”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult

RetuRO

Sunt pline rețelele sociale cu postări ale oamenilor care descriu că simt furie, frustrare, neputință, când văd deșeuri în Lacul Roșu sau lacul cu nuferi din Ipoteștii lui Eminescu, în stațiuni montane sau pe litoral. Le vedem peste tot - pe stradă, pe marginea drumurilor naționale, în tren, din tren, pe lângă calea ferată, în grădinile blocurilor, în gropile de gunoi de la marginea satelor, pe albiile pârâurilor și râurilor, în păduri.

Citește mai mult