Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de patru ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platforma noastră și testați viitorul tehnologiei. Am implementat conversația vocală direct în browser. Apăsând pe butonul de microfon, puteți cere acces. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

GENERAȚIA B, după 101 povești de antreprenoriat. Ce s-a întâmplat cu prima: Learn Forward, start-up-ul în educație fondat la Londra de doi tineri români

Learn Forward

Foto: Directorul comercial Brian Daly și fondatorii Learn Forward Paul Balogh și Cristian Dinu

În urmă cu un doi ani și jumătate lansam în Republica seria de articole Generația B, dedicată antreprenorilor români, acelor oameni care au îndrăznit să iasă din zona de confort și să transforme un vis, o pasiune ori o idee într-un business. De-a lungul timpului, ați putut citi 101 de povești ale Generației B, generația românilor care și-au asumat riscuri, au investit timp, energie și resurse fiindcă și-au dorit să meargă mai departe decât ar fi putut-o face rămânând simpli angajați într-o companie. Spiritul lor de inițiativă este de fapt spiritul care face România să meargă înainte. După 101 de povești ale antreprenoriatului românesc publicate în Generația B, ne-am întors la prima dintre ele. Cea a Learn Forward, un start-up fondat la Londra de doi tineri români: Paul Balogh și Cristian Dinu. 

În noiembrie 2015, Learn Forward intrase deja pe piața manualelor digitale din Marea Britanie, ducea tratative cu edituri mari precum Oxford University Press, Hodder Education sau Harper Collins și avusese deja primul client prestigios: Eton College, colegiul unde au urmat studiile prințul William și prințul Harry.

Punctul forte al Learn Forward era softul prin care manualele erau digitalizate, astfel încât profesorii puteau să construiască lecții interactive. „Asta a fost marea noastră obsesie, să scoatem manualul din inflexibilitate. Din păcate, majoritatea manualelor digitale nu reprezintă decât transpunerea paginii statice de pe hârtie pe ecran. Și noi am vrut foarte mult să facem acest pas mare către un manual ca o colecție de lecții interactive. Să existe interacțiune între student și manual, dar și între student și colegii săi și între student și profesor. Ne-a interesat foarte mult dinamica predării la clasă folosind conținutul digital”, povestește Paul Balogh. Produsul lor a avut succes și au început să lucreze cu edituri importante pentru a digitaliza manuale în Marea Britanie, Germania și Luxemburg. Însă, deși primeau aprecieri, și-au dat seama că exista un element care le limita creșterea: conservatorismul industriei de carte educațională. „Industria educațională internațională, mai ales în zona editurilor, este foarte, foarte lentă. Foarte conservatoare, foarte lentă, încă face profit foarte mare de pe urma hârtiei și are o rezistență la risc foarte mare”, spune Paul Balogh.

Au avut atunci de făcut o alegere: să continue pe drumul pe care îl începuseră sau să păstreze ceea ce construiseră până atunci, dar să creeeze totodată și un nou produs. Astfel, pe lângă linia de business bazată pe digitalizare, care continuă și astăzi, au decis să realizeze un nou soft inspirat din primul, care să le permită profesorilor să își facă propriile manuale după nevoile pe care le au la fiecare clasă în parte.

„Am vrut ca profesorul să aibă aceeași putere pe care o are o editură”

„Am vrut ca profesorul să nu mai depindă de conținutul care vine de la o editură, să nu mai depindă de decizia unei edituri de a digitaliza sau nu un conținut, ci să aibă aceeași putere pe care o are o editură. La Eton College am avut ocazia de a vedea conținut foarte foarte bun care nu este creat de o editură, Eton își creează propriile manuale. Am văzut că vasta majoritate a profesorilor din Marea Britanie, SUA, Australia sau din țări din Europa își creează propriul lor conținut cu care vin la clasă. Uneori acest conținut este făcut din manuale, alteori este conținut creat de ei. Este oricum rafinat în urma a 10 ani, 20 de ani de pedagogie, este o calitate foarte mare a acestor materiale. Dar sunt statice, nu sunt interactive și nu permit o comunicare serioasă cu studenții”, explică Paul Balogh.

Astfel a apărut Hypersay, o platformă care a ajuns astăzi la 40.000 de utilizatori din lumea întreagă, prin care profesorii pot transforma prezentările în Power Point în lecții interactive. Sau pot transforma prezentările în conversații, după cum descrie IBM produsul într-un studiu de caz dedicat Hypersay pe ibm.com.

O șansă la exprimare și pentru studenții timizi

„Cu un singur drag and drop transformi Power Point-ul într-un manual incipient. Fiecare pagină care conține un slide îți permite, prin softul nostru, să adaugi în subsolul imaginii întrebări cu răspuns simplu sau multiplu, poți să pui întrebări deschise, poți să pui un test grilă, poți să pui video. Ai un instrument foarte simplu ca profesor să creezi o lecție în format digital”, arată co-fondatorul Learn Forward.

Astfel, profesorul poate avea un dialog cu fiecare elev sau student din clasă, dacă acesta are un telefon sau o tabletă și introduce codul sesiunii pe Hypersay.com. „Tu, ca profesor, în loc să asculți doar vocea celor mai vocali, asculți ce spun toți. De fapt, dai o voce tuturor copiilor prezenți la oră, astfel încât și cei care sunt timizi pot să participe pe picior de egalitate cu cei care nu sunt timizi. Răspunsurile sunt salvate de profesori și, când ajungi acasă, poți vedea cine ți-a răspuns, cum ți-a răspuns, cine răspunde mai des greșit. Dinamica se schimbă, când ai 90 de studenți nu poți să pui o întrebare deschisă, dar dacă pui un quiz, poți să afli ce gândesc 90 de oameni destul de repede”, explică Paul Balogh.

Softul poate fi folosit gratuit de către profesori, care își pot achiziționa, dacă vor statistici mai amănunțite, un abonament de cinci euro lunar. Totodată, există o variantă Hypersay pentru companii, care poate fi folosită în timpul unor prezentări cu un număr mare de persoane de la care vrei să strângi și centralizezi răspunsuri.

O echipă internațională

Primele țări în afară de Marea Britanie și România în care Hypersay a fost folosit de un număr mare de utilizatori au fost Italia, Franța, dar și Australia. În România, softul este folosit de profesori de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, de la Universitatea din București, de la Universitatea Transilvania din Brașov și de la Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu” din București. Astăzi, Learn Forward are o echipă internațională, din care fac parte un programator italian, un programator egiptean, un director de vânzări american. „Experimentăm brusc o manieră de lucru internațională. Suntem la începutul unei noi runde de investiții, dar valoare companiei se măsoară în milioane de lire. Aceasta se va vedea mai clar după runda de investiții”, spune Paul Balogh.

Întotdeauna, creșterea unui business vine și cu un nivel ridicat de stres și cu o serie de incertitudini, a văzut el „Cel mai important lucru pentru un start-up este să te asiguri că ai o piață. Și noi ne gândeam la început: Dacă nu o să fie interesat nimeni de lecțiile interactive? Însă am discutat cu profesori și am văzut că această nevoie este reală”.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Tânără la calculator

Academia prietenoasă de IT Wantsome și-a făcut în ultimii patru ani o misiune din a ajuta profesioniști din toate domeniile să facă tranziția spre o carieră de succes în domeniul tehnologiei informației, prin cursuri care urmează atent cerințele companiilor IT, prin sesiuni de practică și printr-o activitate intensă de mentorat calibrată pe nevoile lor. (Foto: Getty Images)

Citește mai mult

Marc Areny

Marc Areny este de origine catalană, este cetățean spaniol și francez și a venit în România în urmă cu 10 ani. Este unul dintre primii din Europa care a identificat o nouă nișă de piață: convertește mașini cu motor termic în mașini electrice.

Citește mai mult