Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Germania și frica de o nouă criză a refugiaților, după retragerea din Afganistan

Afgani la baza din Rammstein

Foto: Profimedia

Actuală criză din Afganistan a dat peste cap întregul guvern german, aflat oricum pe picior de plecare: se vorbește deja despre ce fel de moștenire va lăsa cancelarul Angela Merkel, cunoscută pentru sângele rece și reacțiile prompte în situații limită.

Însă în cazul de față, în ceea ce a fost botezat "dezastrul Afganistan", atât soluțiile cât și acțiunile inspirate au cam lipsit. În colimator este luat și ministrul de Externe, Heiko Maas (SPD), care nu a reușit nici de această dată să se ridice la nivelul așteptărilor naționale și internaționale, Merkel fiind, ca de obicei, figura cea mai pregnantă pe plan extern.  

În 2019 Maas a susținut politica de multilateralism a președintelui Macron, însă în situația de față nu se poate vorbi de o acțiune coordonată și sincronizată din partea statelor europene. Conferința de la Ljubljana din această săptămână a avut mai mult un efect de terapie colectivă post traumatică - propunerea de a înființa trupe europene de intervenție (Eingreiftruppen) alcătuite din 5000 de soldați nu a suscitat interesul multor lideri, în special est-europeni, ce o consideră cel puțin contradictorie ideii de NATO și nu neapărat necesară. Ceea ce summitul a confirmat este faptul că politica migratorie este încă călcâiul lui Ahile al UE.

Despre situația din Afganistan, ministrul Maas a declarat că Germania nu va recunoaște guvernul taliban dacă în noul stat islamic nu se vor respecta drepturile omului, principiul de pluripartidism, libertatea presei și nu se va lupta contra terorismului și traficului de droguri. Însă nimănui nu îi este clar cine anume ar trebui să se ocupe de aceste aspecte, de care depinde și o altă chestiune: ajutoarele umanitare de care beneficiază Afganistanul. Doar în ceea ce privește administrația aeroportului din Kabul există o anume claritate: Talibanii au adresat propunerea Turciei, care, cu siguranță, nu o va refuza.

Din momentul în care talibanii au ocupat capitala Kabul, Germania a încercat cu disperare să găsească soluții și să salveze ceea ce se mai putea salva. Unica acțiune vizibilă a fost recuperarea - parțială (!) - a personalului auxiliar local: ar fi fost vorba de un total de 40.000 de persoane care, începând cu 2013, au colaborat într-un anumit fel cu autoritățile germane în Afganistan. Până în prezent, în Germania au fost aduși 4400 de cetățeni afgani și 360 de solicitanți de azil de alte naționalități (jurnaliști, angajați organizații internaționale, activiști pentru drepturile omului).

Personalul auxiliar din Afganistan și familiile acestora au dreptul la un permis de ședere în conformitate cu Legea de Rezidență, nefiind considerați solicitanți de azil. În dreptul internațional, migranții sunt persoane care își părăsesc voluntar patria.

Refugiații, pe de altă parte, fug de o situație de urgență - cum ar fi amenințarea reprezentată de talibani în Afganistan.

Situația Europei nu este comparabilă cu cea din 2015, și nici măcar poziția Turciei nu mai este aceeași: Erdoğan a declarat recent că țara sa nu va deveni "tabăra de refugiați a Europei". La granița cu Iranul este în construcție un zid de sute de kilometri. Ca și la granița cu Grecia, la cea dintre Belarus și Polonia, Letonia, Lituania.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Maria Drăghici

Maria Drăghici n-a împlinit nici doi ani și are deja trei operații pe cord deschis. Culmea, e un copil vesel, care știe să se bucure de fiecare moment și, mai mult decât orice altceva, e un copil iubit. De fratele ei și de părinții ei, care, de la nașterea copilei, trăiesc cu ochii deschiși un coșmar adevărat.

Citește mai mult

Eco-creatorii de energie

Mă bucur să descopăr astfel de inițiative care ne dovedesc încă o dată că educația și formarea cetățenilor de mâine este un efort comun al familiei, al școlii, al ONG-urilor și al companiilor private responsabile. Semințele plantate acum ne vor arăta probabil peste 10-20 de ani dacă țara asta va fi mai bună și mai curată.

Citește mai mult