Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Germania și frica de o nouă criză a refugiaților, după retragerea din Afganistan

Afgani la baza din Rammstein

Foto: Profimedia

Actuală criză din Afganistan a dat peste cap întregul guvern german, aflat oricum pe picior de plecare: se vorbește deja despre ce fel de moștenire va lăsa cancelarul Angela Merkel, cunoscută pentru sângele rece și reacțiile prompte în situații limită.

Însă în cazul de față, în ceea ce a fost botezat "dezastrul Afganistan", atât soluțiile cât și acțiunile inspirate au cam lipsit. În colimator este luat și ministrul de Externe, Heiko Maas (SPD), care nu a reușit nici de această dată să se ridice la nivelul așteptărilor naționale și internaționale, Merkel fiind, ca de obicei, figura cea mai pregnantă pe plan extern.  

În 2019 Maas a susținut politica de multilateralism a președintelui Macron, însă în situația de față nu se poate vorbi de o acțiune coordonată și sincronizată din partea statelor europene. Conferința de la Ljubljana din această săptămână a avut mai mult un efect de terapie colectivă post traumatică - propunerea de a înființa trupe europene de intervenție (Eingreiftruppen) alcătuite din 5000 de soldați nu a suscitat interesul multor lideri, în special est-europeni, ce o consideră cel puțin contradictorie ideii de NATO și nu neapărat necesară. Ceea ce summitul a confirmat este faptul că politica migratorie este încă călcâiul lui Ahile al UE.

Despre situația din Afganistan, ministrul Maas a declarat că Germania nu va recunoaște guvernul taliban dacă în noul stat islamic nu se vor respecta drepturile omului, principiul de pluripartidism, libertatea presei și nu se va lupta contra terorismului și traficului de droguri. Însă nimănui nu îi este clar cine anume ar trebui să se ocupe de aceste aspecte, de care depinde și o altă chestiune: ajutoarele umanitare de care beneficiază Afganistanul. Doar în ceea ce privește administrația aeroportului din Kabul există o anume claritate: Talibanii au adresat propunerea Turciei, care, cu siguranță, nu o va refuza.

Din momentul în care talibanii au ocupat capitala Kabul, Germania a încercat cu disperare să găsească soluții și să salveze ceea ce se mai putea salva. Unica acțiune vizibilă a fost recuperarea - parțială (!) - a personalului auxiliar local: ar fi fost vorba de un total de 40.000 de persoane care, începând cu 2013, au colaborat într-un anumit fel cu autoritățile germane în Afganistan. Până în prezent, în Germania au fost aduși 4400 de cetățeni afgani și 360 de solicitanți de azil de alte naționalități (jurnaliști, angajați organizații internaționale, activiști pentru drepturile omului).

Personalul auxiliar din Afganistan și familiile acestora au dreptul la un permis de ședere în conformitate cu Legea de Rezidență, nefiind considerați solicitanți de azil. În dreptul internațional, migranții sunt persoane care își părăsesc voluntar patria.

Refugiații, pe de altă parte, fug de o situație de urgență - cum ar fi amenințarea reprezentată de talibani în Afganistan.

Situația Europei nu este comparabilă cu cea din 2015, și nici măcar poziția Turciei nu mai este aceeași: Erdoğan a declarat recent că țara sa nu va deveni "tabăra de refugiați a Europei". La granița cu Iranul este în construcție un zid de sute de kilometri. Ca și la granița cu Grecia, la cea dintre Belarus și Polonia, Letonia, Lituania.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Tânără la calculator

Academia prietenoasă de IT Wantsome și-a făcut în ultimii patru ani o misiune din a ajuta profesioniști din toate domeniile să facă tranziția spre o carieră de succes în domeniul tehnologiei informației, prin cursuri care urmează atent cerințele companiilor IT, prin sesiuni de practică și printr-o activitate intensă de mentorat calibrată pe nevoile lor. (Foto: Getty Images)

Citește mai mult

Marc Areny

Marc Areny este de origine catalană, este cetățean spaniol și francez și a venit în România în urmă cu 10 ani. Este unul dintre primii din Europa care a identificat o nouă nișă de piață: convertește mașini cu motor termic în mașini electrice.

Citește mai mult