Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de patru ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platforma noastră și testați viitorul tehnologiei. Am implementat conversația vocală direct în browser. Apăsând pe butonul de microfon, puteți cere acces. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Goana părinților după o „învățătoare bună” se apropie de sfârșit. Cum a funcționat pentru noi soluția repartizării aleatorii la clasa pregătitoare

Anul scolar la inceput (Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)

Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Când fiul meu trebuia să intre în clasa pregătitoare, i-am depus dosarul de înscriere la școala de cartier de care aparțineam, o școală aflată undeva la mijloc în ceea ce privește rezultatele la Evaluarea Națională.

Vizavi, o școală aflată cu 30 de poziții mai sus. La vreun kilometru distanță, una din top 50 pe București. La nici 5 kilometri, una din top 5. Care e granița până la care suntem dispuși să mergem ca părinți de dragul viitorului copilului nostru? Câți kilometri suntem dispuși să străbatem pe zi pentru a-i oferi o viață mai bună? Dacă aș face cu 500 de metri mai mult astăzi, l-ar ajuta acest lucru să decoleze, peste ani, spre deplina împlinire a potențialului său? Oare chiar așa merg lucrurile?

Am stat un pic să mă gândesc și am decis să rămânem pe loc. În primul rând, nu mă vedeam alergând după viză de flotant. Apoi școala părea destul de bine administrată și nu auzisem că s-ar întâmpla acolo vreo grozăvie. Copiii care locuiesc în zonă sunt simpatici, iar cu vecinii mă înțeleg bine. Nu mi s-a părut niciodată că e o lume de care să fugi, ci o lume împreună cu care ar merita să faci eforturi să te ridici. Și m-am gândit la vorba aceea din popor cu „pomul lăudat”. La dezamăgirile pe care le-am avut uneori din partea unor oameni despre care auzisem lucruri extraordinare și la surprizele foarte plăcute venite din partea unor oameni despre care știam foarte puține.

Când am depus dosarul am aflat că, deși nimeni nu te împiedica să optezi pentru o anumită învățătoare, cel mai probabil directorul nu va ține cont de opțiune, iar distribuirea copiilor se va face în mod aleatoriu. Și aleatoriu a fost. Cu mai puțin de o săptămână înainte de începerea școlii, noi nu știam încă numele învățătoarei. Am început să mă neliniștesc și să intru în logica lui „dar dacă...” și a lui „oare ce va fi…?”

În cele din urmă, m-am liniștit, am hotărât să am încredere și m-am gândit că dacă vor apărea probleme voi încerca să le rezolv pe măsură ce se ivesc. Iar astăzi, la un an și un semestru de la începerea școlii consider că am făcut alegerea potrivită și că încrederea nu mi-a fost înșelată.

Marți, când Inspectoratul Școlar al Municipiului București a anunțat, începând cu acest an, reguli noi pentru înscrierea la clasă pregătitoare. Pe scurt, elevii vor fi repartizați în clase în ordine alfabetică sau prin tragere la sorți, iar învățătorilor le vor fi desemnate clasele în aleatoriu, după un model folosit deja de patru ani în județul Timiș.

Inspectorii școlari vor astfel să pună punct celebrelor liste ținute de învățătoarele căutate, la care mulți părinți se străduiau să își înscrie copiii încă din grădiniță. „Aveam semnale clare că așa funcționează unele învățătoare, unele școli, cu liste prestabilite, apoi cu presiuni din partea tuturor și se ajunge la situația în care sunt clase de 38 de copii la pregătitoare și alte clase sunt la polul opus”, a declarat Maria Manea, inspector școlar la ISMB, pentru Hotnews. Iar Ministerul Educației vrea să extindă modelul în toată țara.

Cred că în acest moment educația din România are nevoie de un sistem repartizare a elevilor pe clase care să elimine bulele elitiste create în mod artificial și netransparent în învățământul public, chiar de la începutul ciclului primar. Aceste liste, tolerate ani buni, au generat discriminare în ceea ce privește accesul elevilor la o educație de calitate. Au menținut o vulnerabilitate etică, încurajând presiunile pentru repartizarea preferențială a elevilor. I-au dezavantajat pe învățătorii aflați la început de carieră. Au încurajat segregarea și au ținut în viață iluzia soluțiilor individuale la problemelor sistemice.

De câțiva ani, eșecurile sistemului public de educație au devenit, poate, mai evidente decât oricând. Elevii români sunt constant la coada clasamentului european la testele PISA, iar în jur de 40% dintre ei obțin, la fiecare rundă de testare, rezultate care îi plasează în zona analfabetismului funcțional. Pentru o parte însemnată a elevilor, Evaluarea Națională de la finalul clasei a opta este un examen greu de trecut. Școala nu îi echipează mai deloc pe copii cu abilitățile necesare pentru a deveni buni cetățeni și pentru a-și găsi locul într-o societate în schimbare. 

Mulți părinți sunt, pe bună dreptate, îngroziți și încearcă, fiecare cum poate, să creeze o variantă mai bună de parcurs școlar pentru copiii lor. Iar aceasta înseamnă adesea să caute o învățătoare bună, preferabil la o școală de stat cu renume.

Dar într-un sistem de educație care are atâtea probleme legate de programele școlare, de evaluare, de organizare, de formare și motivare a personalului didactic o astfel de soluție nu reprezintă decât un refugiu de moment pentru familiile în cauză. Mai devreme sau mai târziu toți copiii din România resimt problemele provocate de reformele ratate și lipsa de viziune de educație. Să ne mângâiem cu gândul la clasele de top din unele școli sau la olimpici nu face decât să ne îndepărteze de schimbarea atât de necesară.

Decizia de a repartiza elevii în clase aleatoriu reprezintă o modificare de perspectivă de care școala românească avea nevoie și semnalează direcția corectă: trebuie să asigurăm o educație de calitate pentru toți copiii. Iar pentru asta este nevoie ca bunele practici, pentru care o anumită învățătoare este admirată, să fie încurajate pentru a fi preluate și de colegii săi.

Nu este suficient să căutăm învățătoare bune pentru câțiva copii. Avem nevoie de o școală mai bună pentru toți copiii.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ca și in medicină trebuie metode drastice pentru stârpire corupției, a obișnuinței de a primi "daruri", din cele scumpe și strălucitoare. Iar directorii de școală, inspectorii să nu mai fie numiți pe criterii politice ci, doar, meritorii. Se poate așa ceva în România? Se pare că da, dar, pe alocuri folosite metode mai puțin democratice. Așa zisa democrație a fost înțeleasă și aplicată cât se poate de prost de români, începând din primele zile de către " emanații " "revoluției".
    • Like 0
  • Ca și in medicină trebuie metode drastice pentru stârpire corupției, a obișnuinței de a primi "daruri", din cele scumpe și strălucitoare. Iar directorii de școală, inspectorii să nu mai fie numiți pe criterii politice ci, doar, meritorii. Se poate așa ceva în România? Se pare că da, dar, pe alocuri folosite metode mai puțin democratice. Așa zisa democrație a fost înțeleasă și aplicată cât se poate de prost de români, începând din primele zile de către " emanații " "revoluției".
    • Like 0
  • Bine ar fi sa fie asa, deși nu cred. Întotdeauna o sa fie o "soluție" ocolitoare. Romanul este "inventiv" când vrea.
    "Formatul" testelor Pisa nu se potrivește deloc cu ceea ce se preda în școală.
    Și aici ar fi bine ca aceste PISA sa fie pe "formatul romanesc".
    Sunt curioasa dacă cineva a făcut o comparație între cele doua: PISA și școala romaneasca..
    • Like 0
  • "Invatatoare buna" este o sintagma prosteasca, emisa de parinti sfertodocti. O moda cretinoida.
    Calitatea actului pedagogic nu se poate stabili de observatori. Singurii care pot emite astfel de judecati sunt prichindeii din banci. Si ei sunt foarte subiectivi. Nu intotdeauna se acomodeaza cu "invatatoarea buna", laudata de altii.

    In ce priveste "bulele elitiste", cred ca e nevoie sa se faca asa ceva in toate scolile. Cei mai buni elevi -de la clasa pregatitoare- sa fie grupati intr-o clasa pe care s-o preia cea mai capabila invatatoare pe serie. (Doar pe criteriul rezultatelor copiilor si IQ-ului lor; nu pe criterii de spaga.)
    Daca imprastiati copiii inteligenti in masa prostilor sau a lenesilor, ii veti distruge. E nevoie de elitism in invatamint, in fiecare scoala.
    • Like 2
  • Foarte corect:

    • „Cred că în acest moment educația din România are nevoie de un sistem repartizare a elevilor pe clase care să elimine bulele elitiste create în mod artificial și netransparent în învățământul public, chiar de la începutul ciclului primar. ”

    • „Nu este suficient să căutăm învățătoare bune pentru câțiva copii. Avem nevoie de o școală mai bună pentru toți copiii.”
    • Like 0
  • Tocmai am auzit de copil ce la clasa pregatitoare nu face fata temelor si a dezvoltat ticuri comportamentale.
    Cauza? mai multe intamplari din clasa. Asa ca parintii o vor muta in alta scoala, la alta invatatoare. Sper sa ajunga in locul potrivit.
    • Like 2
    • @ Claudia Olteanu
      Iar la clasa pregătitoare nu se dau teme, nu-i așa...? :)
      • Like 0
  • Jale mare prin birourile directoriale! Ce maldăr de parfumuri scumpe, de obiecte valoroase, eșarfe de mătase, țigări.... strângeau ele în preajma acestei repartizări. Una dintre directoarele Școlii 45 din București inventase o extindere a sistemului: pe același „dar” oferea soluții „mai bune”: când învățătoarea dorită avea clasa full, te redirecționa (pe același parfum!) la altă „doamnă„, care ar fi fost eleva celei dorite de tine... dar era „mai tânără, cu mai multă răbdare, mai apropiată de elevi...”
    • Like 1
  • Un articol de mult bun simt. Nu vad insa care sunt problemele legate de programele scolare.
    • Like 3
  • Vă doresc tot binele pentru cel mic, deși instinctul că nu ați făcut alegerea bună vă mai bântuia după depunerea dosarului. Oricum după un an și 6 luni dacă aveți sentimentul că lucrurile sau așezat este ok.....Povestea noastră cu fetița a fost identică, cam tot atât ca perioadă de timp......atunci am realizat că ne-am amăgit când am ales școala de lăngă bloc în detrimentrul celei de mers pe jos la 10-12 minute (cronometrat cu copilul pe toate condițiile meteo) situată în top, și mai nou cu o denumire pretențioasă de oraș saxon.. La nici doua clase terminate erau la performanța de a avea al treilea învățător!...primul, o doamnă s-a pensionat brusc deoarece a devenit bunică și a ales compania nepoatei, al doilea suplinitor un fost maistru sau inginer de drumuri fără experiență pedagocică s-a dovedit total depășit de situație, alt treilea un pensionar în pragul centenarului, un domn fost învățător al școlii și văzut atunci de conducerea școlii ca o soluție dar și, de ce nu, ca pe o nouă speranță :)
    Ce era de făcut? Copiii prietenilor noștrii făceau la școală inclusiv pregătiri de concursuri (Niculescu sau Arhimede) în opinia mea pe atunci văzute ca barometre al nivelului de pregătire... Ne aflam într-o fundătură, așa că am ales să „chinuim” copilul...cam doi ani de homeschooling, ajunși cu nervii la pământ in clasa a IVa am lăsat treaba profesioniștilor (mate și română) pentru a fi pregătită să scape din cartier, lucru ce avea să aibă loc din clasa a V-a alegând unul dintre colegiile de top care au clase de gimnaziu.
    Menționez că ce a urmat a fost plăcere, învățatul a devenit obicei, copilul este ok, nu a suferit și nu suferă deloc de pe urma educației/cărților/programei școlare..
    • Like 3
  • ion check icon
    adevarat
    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Ștefan Briceag

De la externarea din spital, Ștefan Dănuț Briceag a făcut totul ca să poată relua controlul asupra propriei vieți. În februarie 2018, la 6 luni după accident, s-a mutat împreună cu prietena sa, Iulia, care care i-a fost și îi este alături. „Nu știam că există acest gen de femeie. Iar când cunoști o fată ca ea, te întrebi: Chiar există? După un astfel de accident, când te aștepți ca și mama să plece de lângă tine, ea mi-a zis: Plec când vreau eu, nu când vrei tu.” (Foto: Alexandra Pandrea)

Citește mai mult

Am mulţi cunoscuţi, prieteni si multe rude care au emigrat şi au demonstrat că pot fi cei mai buni evoluând în deplasare. Au demonstrat-o prin muncă asiduă, seriozitate şi perseverenţă. (Foto: Ionel Pop Doncilă)

Maradona din Bacău
Citește mai mult