Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Godzilla și King Kong au rămas flămânzi

Șoșoacă și Simion, Godzilla și King Kong, au sărit să ragă așezându-se în fruntea agricultorilor și transportatorilor adunați în protest pe centura capitalei. S-au străduit să provoace o ciocnire violentă între demonstranți și jandarmi – dacă se întâmplau și niște morți și răniți, cu atât mai bine.

Pentru cele două creaturi, masa de protestatari e chiar o masă, o pradă, pe care voiau s-o înfulece, metabolizând-o în voturi. Or, așa cum au procedat și profesorii aflați în grevă astă-vară, „tractoriștii” le-au întors spatele celor doi prădători. Nimeni nu s-a aliniat lângă ei, dimpotrivă, au fost tratați cu huo, zâmbete disprețuitoare sau tăcere. Este încă o probă pentru răspunsul la întrebarea: „Pe cine reprezintă AUR și Șoșoacă?”.  

În niciun caz pe oamenii din țara asta care muncesc cinstit. Asta e ceea ce partidul antiOccident al lui Simion și partidul proKremlin al lui Șoșoacă împing opinia publică să creadă. Și când iau contact cu oamenii reali pe care pretind că îi ajută și îi apără, sunt trimiși la plimbare. Cei care nădăjduiesc ca acești impostori „să le dea” ceva sunt șmecherii, violatorii, caftangiii, fripturișii politici, corupții, interlopii, pescuitorii de funcții publice grase. Că ăștia sunt mulți, îngrozitor de mulți, e o realitate căreia România trebuie să-i facă față. Pe lângă ei, însă, se află și lucrători cinstiți, de care guvernarea actuală își bate joc. Oameni care își închipuie că AUR și Șoșoacă o să le rezolve vreo problemă. Nu sunt proști când vor să creadă asta, sunt doar disperați.

Momente ale adevărului ca acelea de aseară sper să-i lămurească: trebuie să lupte pentru drepturile și dreptatea lor ei înșiși, fără violență, organizându-se, alegând sindicate puternice și independente, negociatori competenți și onești care să-i reprezinte. Iar pe Simion și Șoșoacă să-i lase cu găștile lor de jeguri.

P.S.

La polul propagandistic opus auricilor și șoșocaților, nu m-ar mira să titreze imbecil vreo televiziune, cum s-a întâmplat la greva profesorilor, că „agricultorii și transportatorii fac jocul Rusiei”. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult