Foto: Florin Cnejevici / Alamy / Alamy / Profimedia
Decizia pare deja luată - Timișoara va fi Capitala Europeană a Culturii în 2023, alături de Elefsina (Grecia) si Veszprém (Ungaria). Cu doi ani mai târziu față de data anunțată oficial, din cauză că pandemia cu noul coronavirus a dat peste cap calendarul inițial.
Validarea oficială va veni în toamnă și le oferă o gură de oxigen organizatorilor din România, criticați de oamenii de cultură pentru întârzieri și lipsa de anvergură a proiectelor. Printre aceștia se numără și Ioan Holender, director al Operei din Viena timp de aproape două decenii, care i-a trimis încă de la începutul anului primarului Nicolae Robu o scrisoare deschisă în care îi cerea “să întreprindeti cât mai repede schimbările necesare și să faceți tot ce vă stă în putință pentru ca proiectul Timișoara – Capitală Europeană a Culturii să nu sfârșească printr-un dezastru – astăzi din păcate previzibil”.
O schimbare a venit, dar nu de la autoritatea locală, ci de la OMS – declararea pandemiei a făcut ca Bruxelles-ul să discute varianta ca cele două capitale din acest an, Rijeka (Croația) și Galway (Irlanda), să își deruleze evenimentele până în 2021 și să amâne Timișoara pentru 2023.
“N-are ce să fie rău!”, spune Simion Giurca, fostul șef al biroului de promovare turistică al României de la Viena, decorat de statul austriac, cetățean de onoare al capitalei Austriei, care a fost desemnat de autoritățile locale să realizeze strategia de turism în cadrul proiectului Timișoara Capitală Culturală Europeană. “Pregătirile în plus pe care ni le aduce amânarea nu pot fi decât benefice”, explică acesta într-un interviu.
Reporter: E o decizie finală, această amânare de doi ani?
Simion Giurca: Este un demers european. După cum știți, din cauza pandemiei, cele două capitale culturale din acest an Rijeka (Croația) și Galway (Irlanda) au trebuit să-și suspende toate activitățile și probabil că vor merge așa până la finalul anului. În aceste condiții, s-a făcut solicitarea să-și poată prezenta programele anul viitor. Asta ar putea însemna însă o încălecare cu programele și capitalele celelalte, ceea ce nu ar fi de dorit.
Ca atare se merge pe ideea prelungirii titlului sau anului de titlu al Capitalelor Cuturale 2020 până în 2021 și atunci ar fi nevoie de o amânare, care a fost discutată în cadrul comisiei de specialitate la Bruxelles. Este o propunere cu care se va merge la Parlamentul European iar o decizie definitivă se va lua probabil în octombrie. Propunerea a fost făcută, au fost consultate Ministerele Culturii din țările afectate și s-a căzut în principiu de acord, așa că este oficial.
Așadar, pare tot mai sigur că Timișoara va fi Capitală Europeană a Culturii în anul 2023, alături de Elefsina (Grecia) și Veszprém (Ungaria). Din nefericire, asta înseamna o decuplare de Novi Sad pentru că, în conformitate cu decizia din septembrie 2017 a Parlamentului European și a Consiliului, un oraș dintr-o țară candidată la U.E. poate deveni Capitală Europeană a Culturii doar în anii: 2021, 2024, 2028, 2030 și 2033.
Reporter: Ne încurcă sau mai degrabă ne descurcă această amânare?
Simion Giurca: Vorbim aici despre un eveniment de o amploare și de o importanță foarte mari pentru că nu trebuie să ne uităm doar la Timișoara în acest proiect, ci la imaginea culturală a României. Mai mult, acest titlu onorific de Capitală Europeană a Culturii creează asteptari foarte mari. Timpul suplimentar pentru pregătiri, pe care ni le aduce aceasta amânare nu poate fi decât benefic.
De asemenea, din cauza pandemiei, exercițiul cultural are și el mult de pierdut ca și restul activităților din societate și atunci sigur că va fi un câștig să intrăm într-o normalitate, cum o fi ea, după rezolvarea acestei crize sanitare . N-are de ce să fie rău!
În plus, în România, după cum știți, procesul de renovare, de reînnoire în orașe a fost unul foarte lent. Zestrea de la care am plecat în 1989 era a unor orașe prafuite, cu clădiri care nu au mai fost renovate ani de zile, cu o infrastructură deficitară așa încât doi ani sunt un câștig. În acest răgaz se vor termina principalele lucrări începute deja, ma gandesc inclusiv la infrastructura de turism, vor putea începe altele. Ceea ce, pentru noi, nu poate fi decât un câștig.
Sunt și mici dezavantaje pentru că orice amânare a unui proiect poate să ducă la plictiseală, la neîncredere. Dar trebuie să vedem partea pozitivă și să o valorificăm cât mai bine.
Reporter: Dacă tot vorbim despre investiții în infrastructura orașelor, credeți că alegerile electorale din toamnă vor afecta în vreun fel pregătirile pentru 2021/2023?
Simion Giurca: Mi-e greu să cred că, chiar în cazul unei schimbări, noua conducere nu ar înțelege importanță și șansa pe care acest proiect o reprezintă. Nu mă aștept din punctul ăsta de vedere la schimbări. Modernizarea orasului e, de asemenea, un proces care trebuie să continue, nu cred că cineva s-ar gândi să-l oprească.
În ceea ce privește invetițiile în infrastructura turistică, ele sunt de natură privată, cum ar fi viitorul hotel de cinci stele, la care se lucrează și va fi terminat. Eu sper să mai putem atrage ceva proiecte în oraș în perioada asta ca să fim cât mai bine pregătiți.
Cred că perioada electorală a fost mai degraba benefică, pentru că spiritele s-au încins și proiectele s-au mișcat mai repede.
Reporter: Vorbiți despre atragerea de noi investiții în Timișoara cu ocazia acestui eveniment. Va raportați doar la infrastructura turistică – hoteluri, restaurante - sau și la alte sectoare?
Simion Giurca: La cele două mă gândeam și nu numai, inclusiv la oferta culturală. Există planuri pentru deschiderea a două-trei muzee noi, ceea ce ar fi foarte important pentru că ar completa oferta culturală fixă a orașului și ar fi o moștenire ce ar rămâne după ce va fi Capitala Culturală Europeană. Mă gândesc la Muzeul Revoluției, la Muzeul de la Parța unde s-a descoperit un sanctuar spectaculos neolitic. Poate până atunci vom avea o supriza plăcută și într-o altă zona în care se lucrează acum, arheologii fac săpături pe un șantier deschis cu 10 ani în urmă unde se pare că s-a descoperit cea mai mare așezare din epoca bronzului din Europa.
Putem să folosim acest timp ca să creăm o infrastructură care să ne permită să valorificăm o zestre culturală mai nou pusă în valoare.
Reporter: Ce înseamnă o Capitală Europeană în cifre: număr de turiști, de cazări necesare, de activități culturale?....
Simion Giurca: Fiecare oraș încearcă să-și valorifice șansele la maximum și să asigure pentru capacitățile de cazare pe care le are un grad de ocupare cât mai mare, apropiat de 100%. Asta ar însemna că turiștii vin pe întreg parcursul anului, ceea ce ar fi un lucru de dorit, e o tendință pe care destinațiile turistice trebuie să o ia în calcul.
Însă știm că lucrurile nu se întâmpla chiar așa: Pe de o parte nu vin turiștii întotdeauna numai când vrem noi din motive de timp, accesabilitate ș.a.m.d. Pe de altă parte, nici noi nu vom fi probabil pregătiți pe toată perioada anului cu la capacitate maximă . De aceea, un indice bun ar fi să atingem 80%. Ei bine, la 80%, ca să ne atingem obiectivele asumate, ne trebuie un număr de 7.000-7.500 de locuri de cazare care să fie disponibile zilnic în oraș la care se vor adăuga câteva mii într-o proximitate până la 70 de km, ca să nu depășim o oră și jumătate de mers cu mașina.
Timișoara are aceste locuri deja disponibile, ceea ce ne-ar permite printr-o promovare eficientă, printr-un program atractiv și printr-un bun management al destinației să ne atingem obiectivele.
Reporter: Din punct de vedere al marilor lucrări/șantiere, inclusiv cele de infrastructura rutieră, cât de binevenită e aceasta amânare?
Simion Giurca: Exemplul cel mai bun pe care pot să vi-l dau se refeă la aducțiunea de la autostradă până la Timișoara. Ma gandesc la cei 20 de km care nu sunt in regim de autostrada, chiar la intrarea in oras, pe care în anumite zile, la anumite ore, se pierd în trafic 2-3 ore. Adică mai mult decât ar face un clujean care ar veni la Timișoara.
Un lucru bun e faptul că deja primul șantier a fost inaugurat, urmează să fie inaugurat și cel de-al doilea și avem siguranța că, până în 2023, cei care vin să viziteze Timișoara vor putea intra în oraș sau până la marginea orașului pe patru benzi. Ceea ce ar simplifica traficul în beneficiul locuitorilor și al vizitatorilor.
Asadar, vom îmbunătăți în perioada rămasă accesibilitatea în oras, sper să mai facem și alte propuneri din strategia pentru capitala europeană. Cu fiecare zi de amânare ne cresc șansele să ne prezentăm cât mai bine pentru acel moment.
Dezvoltarea orașului nu se face acum doar pentru acest proiect/titlu, e un lucru pe care trebuie să-l înțeleagă toți administratorii din România. Dezvoltarea o facem pentru noi, pentru cetățeni, pentru vizitatori. Nu neapărat pentru că suntem Capitala Europeană a Culturii.
La noi, de multe ori, dacă nu a fost o motivație dublă, anumite lucruri s-au tergiversat, au întârziat și atunci sper să valorificăm cât mai bine această șansă.
Reporter: Din punct de vedere al banilor alocați, sperați într-o finanțare mai bună în 2023?
Simion Giurca: Desigur că amânarea ne poate ajuta pentru că anumite sume care nu ar fi putut alocate special pentru bugetul Capitalei Europene a Culturii sunt cele de infrastructură. În plus, mai sunt alte investiții cum ar fi cel de construire a unei săli multifuncționale, a unui complex expo-muzeal, care ar putea fi finalizat în 2023.
În ce privește bugetul efectiv alocat Capitalei Europene a Culturii, sigur că și aici amânarea ne ajută – nimeni nu a pus date pe masă, însă știm cu toții că nu sunt bani. Ori Ministerul Culturii are și el un rol important în finanțarea proiectului. Pentru că nimeni nu va vorbi doar despre Timișoara, că doar nu e Republica Timișoara, va spune România. Faptul că vom promova Capitala Europeană înseamna că vom promova România. Nu vom spune nimăni să vină doar în Timișoara, ci în toată țara.
Sperăm că, în următorii doi ani, pe baza consolidării bugetului - am văzut că România a bine plasată în bugetul alocat pentru relansarea economică a UE, suntem pe locul 7, ceea ce e un lucru mare - o parte din acești bani să se regăsească în bugetul național și Ministerul Culturii să poată finanța corect proiectul.
Interviul integral pe auzimdebine.ro
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.