Guvernarea de după alegerile parlamentare | 5 restanțe pentru cei 4 ani de mandat care i-au mai rămas lui Klaus Iohannis

Foto: Alberto Grosescu/ Profimedia Images

Am primit cu bucurie vestea ridicării primului spital de oncologie pentru copii, cel de la Marie Curie. 

D-le Iohannis, de vreo șase ani încoace vedem cum două femei aparent firave s-au înfipt în coasta unor autorități total ostile, au inspiriat și mobilizat o țară-ntreagă și au construit cu mâinile goale un spital. Chiar din mijlocul unui stat mizerabil și bolnav. Se naște deci prima intrebare obsedantă: dacă ele pot mișca munții, un președinte (cu votul milioanelor de români în spate, cu CSAT, cu partid, cu recunoaștere internațională etc) câte ar fi putut face oare?

După 6 ani de mandat, dle Klaus Iohannis, statul arată așa:

1. România educată. 836 este numărul unităților de învățământ care încă mai aveau în curtea școlii la începutul acestui an școlar nu un teren de joacă, ci un veceu. Ca liant între copil și autoritatea locală, i-aș fi invitat la Cotroceni și luat de guler pe ăia 836 de primari să le arăt cât costă un boiler și un container sanitar. Ați fi obținut în doar două-trei săptămâni baza de plecare pentru România educată, care rămâne până la această ora doar o fițuică prezidențială.

Până să îi lovească pandemia cu tablete și internet (lipsuri care probabil îi vor marca și complexa pe viață pe unii dintre ei), peste o treime dintre copiii din România trăiau în 2018 în locuinţe fără toaletă în interior, media UE fiind de 2,6%.

Să nu vă mire, așadar, că la 4 ani distanță de când ați preluat primul mandat, procentul de analfabetism funcțional urca în 2018 până la 44%, în creștere față de 2015. România obținuse cel mai slab punctaj din ultimii 9 ani la testele PISA. Scopul acestor teste, de referință la nivel mondial, este de a verifica modul în care copiii pot aplica informaţiile pe care le primesc la şcoală (citire, matematică, știinte) în lumea reală. Nivelul minimal este cel care presupune cunoștințe de bază și care permit tinerilor să devină cetățeni cu spirit critic și informați.

2. Traficul de persoane. 1 este locul pe care îl ocupă România atât în perioada 2015-2016, cât și 2017-2018 (cf. Comisiei Europene) ca principala sursă de export a victimelor traficului de persoane în UE – concept care sună de fapt mult prea elegant față de realitate – se referă în principal la fete sechestrate, bătute, violate și forțate să se prostitueze în străinătate (74% dintre victime fiind traficate pentru sex). Ca și în anii precedenți, 68% dintre aceste victime au cel mult studii gimnaziale finalizate și astfel ne întoarcem la România educată și la copiii din mediul rural.

3. Pădurile. 3 hectare de pădure pierde România în fiecare oră. Un departament de cercetare al statului român, înființat la presiunea Uniunii Europene, a monitorizat timp de zece ani (2008-2018) ce se întâmplă în pădurile României. Rezultatele raportului au scos la iveală în anul 2019 dimensiunile dezastrului: în fiecare an, 20 de milioane de metri cubi de lemn dispar din păduri fără forme legale. Cifra e atât de mare, încât depășește volumul tăierilor legale.

În decembrie 2019, Klaus Iohannis declara: „Personal îmi doresc să mă implic foarte mult, pentru că aceste tăieri ilegale trebuie să fie stopate”.

În iunie 2020, inițiativa USR, „DNA-ul pădurilor”, votată în Parlament avea însă să fie constestată o lună mai târziu de către Guvernul PNL la Curtea Constituțională.

4. Justiția. 21.000 de deținuți au fost eliberați în baza legii recursului compensatoriu, valabile din toamna lui 2017, dintre care 7.000 erau condamnați pentru crime, violuri și tâlhării. Dintre aceștia, 500 au recidivat în ultimii doi ani, comițând alte crime și violuri. Deși abrogată în 2020, legea va mai produce efecte în următorii ani.

Mai 2020 - lupta împotriva corupției a fost plasată în plan secundar în Strategia Națională a CSAT pentru perioada 2020-2024. La un an de când PNL a preluat guvernarea, Secția Specială nu a fost eliminată, legile justiției nu au fost reparate, dosare grele au fost puse în sertarul celor care așteaptă prescrierea, iar mulți care votau ororile de mai sus sunt acum în PNL.

5. Oamenii. 1.084.648 dintre români au emigrat în perioada 2015-2019 cf. Institutului Național de Statistică. Adică 5.5% din populația țării sau două județe precum Sibiu și Brașov la un loc.

Domnule președinte, vă scriu din nou pentru că mai aveți patru ani în care să lăsați cu adevărat ceva în urmă. Va depinde doar de dvs. cum va arăta următorul Guvern după 6 decembrie: la fel ca România de mai sus, pe care politicienii ne-o servesc de 30 de ani încoace (ba cu roșu, ba cu galben) sau un pic mai altfel?

A doua întrebare obsedantă în ceea ce vă privește în toți anii aceștia, este de ce atât de puțină empatie fată de cele de mai sus și doar acel veșnic citit de pe foaie prin care ați bifat an după an grozăviile pe care o mână de golani vi le-au pus în față și care au adus țara aproape în genunchi.

Dacă chiar vreți să simțiți furia, mânia, durerea, puterea și speranța pe care le-am simțit noi în ultimii șase ani și care pe mulți dintre noi ne-au făcut nu doar să strigăm, ci să ne suflecăm mânecile, să ne implicăm, să facem voluntariat, să ne înscriem în partide, să votăm, să donăm, să scriem (începând cu Roșia Montană, continuând cu turul 2 al alegerilor prezidențiale din 2014 – vă mai aduceți aminte acea fabuloasă duminică? Colectiv și apoi cu zero secții de arși făcute, OUG 13 cu Dragnea care era gata să ne scoată din Europa, cu legile injustiției care până la urmă nu au mai fost reversate, 10 august și apoi cu dosarul pus bine lângă cel de la mineriade și revolutie, șase ani cu hoți și analfabeți – reșapați apoi în galben, cu spitale tot infecte și care iată, încă ucid, șase ani în care i-ați lăsat să ne calce pe cap). Dacă chiar vreți să simțiți toate acestea, vă mai rog doar să vă dati jos cravata de președinte și să o puneti pe cea de profesor, să coborâți într-un sat și să vă uitați în sufletul unui copil amărât: Pentru că oricât de săraci sunt unii dintre ei, școala era înainte singurul loc în care se simțeau egali cu ceilalți - toți cu-n pix, o foaie și propriile minți. Acum, pentru că nu au o tabletă, nu mai au nimic…

Noi facem un spital. dumneavoastră?

PS. Șocant este că România, stat membru UE, este una dintre cele opt țări, din 79 participante la PISA, unde elevii au susținut testul cu pix și hârtie, nu digital – Argentina, Iordania Liban, Republica Moldova, Macedonia de Nord, România, Arabia Saudită și Ucraina.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp