Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Greva profesorilor e rezultatul incompetenței Guvernului. Nu i-a interesat ce se întâmplă în școli, cum să îi ajute pe profesori și pe elevi, nu au elaborat legea salarizării

Ședință de guvern - 24 mai 2023

Foto - Inquam Photos/ George Călin

Guvernul are greva pe care o merită, care vine ca rezultat al ultimilor trei ani foarte grei pentru educație, este un decont plătit pentru incompetența cu care au guvernat, în școli s-au acumulat multe frustrări și nemulțumiri, în această perioadă grea de după pandemie, în care ministerul nu a făcut nimic pentru însănătoșirea sistemului, așa cum s-a întâmplat în multe țări.

Nu am avut programe de recuperare a pierderilor în învățare, nu am avut programe de reducere a anxietății profesorilor și a copiilor, nu am avut cercetări și studii care să analizeze starea de fapt și care să stea la baza unor intervenții sistemice. Scopul principal al decidenților a fost România educată, un proiect eșuat, care trebuia validat prin legi noi, dar proaste, care întorc România cu ani buni în trecut.

Ca o ironie macabră, când a începea greva profesorilor, în parlament se votau legile educației, care au fost singura preocupare a guvernanților. Nu i-a interesat ce se întâmplă în școli, cum să îi ajute pe profesori și pe elevi, nu au elaborat legea salarizării, care ar fi trebuit votată în parlament la finalul lui iunie, iar, azi, nu avem nici măcar un draft al acestei legi.

E chiar rușinos să spui acum că nu mai sunt bani pentru profesori, după ce ai dat din buget pentru pensii speciale, pentru tot felul de majorări pentru grupurile apropiate și clientela politică, pentru sute de secretari de stat și multe altele.

Cred că ar trebui să fim calmi, să dăm dovadă de maturitate și să îi susținem pe profesori, am încredere că lucrurile se vor rezolva, se vor da și examenele, se vor încheia și situațiile școlare, am mai trecut prin momente grele, sunt sigură că profesorii sunt responsabili și țin la copii. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • "[...] sunt sigură că profesorii sunt responsabili și țin la copii". Au ținut așa mult la copii, încât au calculat cu precizie momentul intrării în greva generală, adică exact atunci când se întruneau: 1 - sfârșitul de an școlar, cu tot ce înseamnă asta; 2 - anunțarea deficitului bugetar de 20 miliarde de lei și eșecul guvernului de reducere a acestui deficit; 3 - apropierea datei la care urma să aibă loc rotativa la guvernare. Ce i-a împiedicat să ceară aceste măriri înainte de elaborarea bugetului pentru anul 2023? Sau 2022? Mda... cam asta e grija pentru copii... un calcul cinic, un șantaj cu înghețarea anului școlar. De unde să scoată guvernul bani în câteva zile? Eventual să mai facă o datorie externă pe care să o plătească acei copii la care dascălii greviști țin atât de mult, datorie pe care să o plătească și nepoții și strănepoții acelor copii...
    • Like 0
  • Marina check icon
    Pe scurt, sunteți sigură că guvernului nu îi pasă de copii așa că sperați să le pese profesorilor și să o lase baltă cu greva.
    Eu vedeam o solidarizare a societății cu această grevă, adică să adăugăm și revendicări care să îi privească pe copiii și nepoții noștri, pe lângă salariile profesorilor. Dacă noi îi sfătuim să stea cuminți în banca lor, nimic nu se va schimba vreodată. Era momentul acum să cerem toți 6% din PIB pentru educație.
    • Like 1
    • @ Marina
      Acum ne trebuie submarine de 2 mld euro, educația să mai aștepte. Când noi nu am avut bani nici să schimbăm bateriile de la Delfinul nostru... Declarativ, da, vrem România educată, faptic, conform alocărilor bugetare, înțelegem că țara ne vrea proști.
      • Like 0


Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Alex Livadaru

Cu sau fără referendum propus de Nicușor Dan (altfel discutabil din punct de vedere procedural & legal)- puterea judecătorească trebuie să accepte că e nevoie să fie controlată | verificată | auditată (în sensul de ”checks & balances”) de celelalte 2 puteri (legislativă | executivă). Așa cum puterea legislativă trebuie și poate să le controleze pe celelalte două (legislativă | executivă).

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult