Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Iarna iubirii noastre în câteva imagini - simbol: cine sunt oamenii care și de Sărbători spun #Vă vedem de la Sibiu

#văvedemdelasibiu familie

Foto: Rareș Helici

În ’89, pe când alimentarele erau pline cu cutii de creveți și atât, n-aveam gadget-uri care să ne țină de plictiseală și în case era frig, îmi incălzeam imaginația citind. Așa se face că exact în acea iarnă cochetam cu „Iarna vrajbei noastre” a lui Steinbeck, de care însă nu m-am mai apucat, fiindcă între timp au început să sune sirenele orașului și să cadă peste noi gloanțe adevărate.

Nici până astăzi n-am reușit să mai citesc „Iarna vrajbei noastre”.

Și poate nici nu mi-aș mai fi amintit titlul, dacă n-aș fi descoperit, la 28 de ani de la Revoluție, la Sibiu, iarna iubirii noastre.

Personajelor le-aș spune Andreea, Mircea, Andrei, Angela, Cristian, Maria, Marian, Constantin, Ioana, Alex, Ciprian, Radu, Radu, Radu, Claudiu, Florina, Diana, Cătalin, Rareș, Cătalina, Loredana, Florin, Adrian, Kiki, dar cred că are mai puțină importanță cum se numesc ei și mai mult ce au făcut.

În 12 zile de protest (în ziua în care scriu acest articol), într-o Românie învrăjbită de masacrarea legilor justiției, niște oameni tineri, efervescenți, hotărâți și puternici au redat unei comunități blazate speranța că au o voce. Și că vocea lor se va face auzită.

Niciodată n-am crezut în produse-minune care îți promit că în 12 zile vei pierde colesterol, riduri, kilograme, și cu atât mai puțin n-am crezut vreodată în așteptarea a 12 zile în care poți câștiga ceva. N-am mizat niciodată pe promisiunea unor procese care să mă schimbe structural, dar cele 12 zile de protest de la Sibiu au făcut-o într-un fel subtil și treptat, ca o emoție neașteptată, care întâi se strecoară în suflet și ajunge apoi să-ți acapareze toată ființa. Ca o terapie peste sufletele obosite să mai spere, „cura de proteste” de la Sibiu i-a facut pe resemnați să-și pună întrebări, pe cei care de obicei stau în spate să vină în față, pe cei timizi să privească intimidant.

#Vă vedem de la Sibiu, nu mai este doar o formă de comunicare cu PSD-ul, #vă vedem de la Sibiu este o comunitate a unor oameni creativi și liberi în gândire, a unor oameni care n-au venit să strige sau să scandeze, ci au știut să tacă semnificativ, în fiecare zi la ora 12, timp de douăsprezece zile. Au adus cu ei oglinzi în care politicienii să-și reflecte fețele, au adus trolere care au transformat pentru 30 de minute Piața Huet din Sibiu într-un terminal de „Plecări”, au făcut un pas în față, s-au apărat cu Constitiuția, s-au ținut de mână.

Sunt antreprenori, medici, activiști în ong-uri, consultanți IT, profesori, arhitecți, actori, muzicieni, oameni care aduc valoare comunității lor, care ar fi putut oricând să plece în altă țară, dar au rămas aici, în Zona Liberă de Corupție.

Să-i vezi zilnic, adunându-se cu zecile, cu sutele, la ora 12, cu o punctualitate aproape religioasă, pe trotuarul din fața liceului Brukenthal, într-o liniște tulburată doar de clopotele Catedralei Evanghelice, este o trăire. Și să-i asculți în fiecare seară de la 8, coborând Agora în stradă și discutând pe teme legislative, culturale, administrative, este un privilegiu.

În iarna lui 2017 nu se mai trage cu gloațe, oamenii stau la căldura centralei de apartament, la focul șemineelor, se încălzesc cu sisteme de heating, mâncarea expiră în frigider și rămâne neterminată în food-court, se exprimă liber oriunde doresc, pe stradă, pe facebook, twitter, instagram, whatsapp.

Dar la Sibiu Crăciunul mi i-a adus mai aproape pe „oamenii de la hashtag”, după cum l-am auzit spunând pe un taximetrist. Pe cei care încă mai stau în frig, pe cei care se hrănesc ca să trăiască, pe cei care dorm puțin, pe cei care aleg, știind că se pot exprima liber, să vorbească despre libertate.

În 2017, #Vă vedem de la Sibiu a așezat, peste iarna vrajbei noastre, multă iubire. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ce se intampla la Sibiu este deja definitoriu pentru rezistenta anti-PSD. Clujul se mobilizeaza exemplar, ajung sa depaseasca numarul celor din Bucuresti care ies la proteste.
    Nu vreau sa traiesc ziua in care nu vom mai avea speranta in lupta anti - coruptie, anti-PSDizarea tarii.
    • Like 1
  • check icon
    Respect SIBIU!
    Aș face și eu așa ceva la Deva. Vine cineva cu mine în fața sediului PSD?
    • Like 0
  • check icon
    Respect, Sibiu !...
    • Like 0
  • "Sunt antreprenori, medici, activiști în ong-uri, consultanți IT, profesori, arhitecți, actori, muzicieni, oameni care aduc valoare comunității lor"...din pacate guvernele de dupa '90 nu au reusit (nu au vrut) ca cei care aduc valoare, cei care au totusi ceva de pierdut (anii cheltuiti pentru a aduce acea valoare) sa fie mai multi decat cei care doar asteapta (pomeni sau ceva asemenator),, asa ca e foarte greu sa schimbi mentalitatea majoritara, sa-i impingem pe acesti politicieni la groapa de gunoi a istoriei!
    • Like 2
  • GabiC check icon
    Craciun fericit!
    Si un an nou....mai bun si mai curat!
    • Like 2


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult