Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Idee ciudată pentru „motivarea” elevilor români, de la ministrul Educației: „În Albania, elevii au primit cinci dolari ca să rămână la testul PISA până la final”

Pavel Năstase

Ministrul Educației, Pavel Năstase, a vorbit despre locul României în evaluările internaționale care măsoară performanța elevilor. 

„Avem, în zona învăţământului preuniversitar, evaluări internaţionale care ne poziţionează pe locuri mai la coada clasamentului şi nu cred că este tocmai potrivit, pentru că avem tineri talentaţi, bine pregătiţi. Avem tineri foarte talentaţi, avem în corpul profesional oameni foarte bine pregătiţi”, a declarat acesta, citat de News.ro.

La testul PISA din 2015, care a măsurat abilitățile în materie de științe, România s-a clasat pe locul 48 din 50 de state. Ministrul Educației susține însă că în Albania, țară aflată puțin mai sus în clasament, elevii au primit cinci dolari ca să rămână până la finalul testării. 

„Această testare PISA este foarte mult discutată. Cineva îmi spunea, zilele trecute, un exemplu care m-a pus pe gânduri, cum putem să motivăm. Albanezii sunt, ca şi nivel, în această evaluare PISA, undeva mai sus în clasament. Şi cineva îmi spunea, din experienţa din Albania, că fiecare elev a primit cinci dolari ca să rămână în sală şi să răspundă până la capăt la testul respectiv. 

Englezii au avut altă abordare. Pe primul loc în testele PISA se află Singapore. Englezii nici ei nu sunt foarte bine pregătiţi. Şi atunci au invitat 60 de profesori din Singapore în Anglia să pregătească lotul pentru această testare PISA”, a declarat ministrul, precizând că şi România ar putea avea o abordare asemănătoare în ceea ce priveşte motivarea elevilor pentru ca aceştia să aibă performanţe”, a declarat Pavel Năstase, potrivit sursei citate. 

Afirmațiile au fost făcute în cadrul unei debateri pe tema tineretului.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • De cand e statul la examen pana la final o dovada de performanta? Sper ca n-a dedus nimeni prostia asta. Cu atat mai urat sa crezi ca motivezi cu adevarat un om cu 5 dolari.
    • Like 0
  • check icon
    “Industria română este admirabilă, e sublimă, putem zice, dar lipseşte cu desăvârşire”. La fel și învățământul: elevi admirabili, profesori sublimi, dar rezultatele lipsesc cu desăvîrșire!

    Cu riscul de a plictisi, repet din nou: fiecare ministru al Educației si Învățământului (sau ce denumiri o mai fi purtat de-a lungul timpului) de la Marga încoace a dorit să fie un nou Spiru Haret. Așa că a șters totul cu buretele și a luat-o de la capăt. Ceea ce a ieșit, se vede cu ochiul liber, nu trebuie să fii mare pedagog! O să ajungem o țară de analfabeți, mai rău ca americanii. Măcar ăia au bani să-și cumpere creiere.
    • Like 0
  • Nu m-as mira ca acest ministru sa introduca in programa scolara materii gen Spagonometrie sau Religia Mituirii Neamului. In loc sa tragem un semnal de alarma hai sa ne pacalim singuri ca inca e bine.
    • Like 0
  • Domnul ministru pune, ca multi alti oficiali actuali sau pre-89, carul inaintea boilor! Pentru dumnealui e mai important "să dăm bine" in rapoartele oficiale (cum e acest test PISA, mult invocat insa ma indoiesc ca la fel de multi stiu exact despre ce e vorba) decât sa corecteze real deficientele in sistemul de invatamant. Nu conteaza ca nu stiu, conteaza ca fac rost de testul grila si il repet inainte de examen si iau nota mare!.
    • Like 0
  • check icon
    Putem fi de acord că asemenea teste au o marjă de eroare ori că sunt «prelucrate politic». Ideea că am putea face «șmecheri» ca să ieșim mai bine este tipic românească: nu contează realitatea, contează dacă șmecheria iese. Îl felicit pe dl ministru. După poză, aparține generației ceaușeilor care chiar credeau că românii au un IQ foarte ridicat, că, una peste alta, le dăm altora lecții. Adevărul deranjează, supără, nu iese la socoteală... Cum se rezolva situația în anii ’70 și ’80? Simplu: se falsificau datele reale și se raportau tovarășului date de x ori mai mari. Înțeleg că asta dorește și dl ministru.
    • Like 0
  • check icon
    Doamnă,

    Nu știu dacă ați observat, dar nu ne-ați spus cât de mari sunt „echipele PISA”, nici dacă aceste echipe pot fi „pregătite” special pentru acest test.

    Ne spuneți cândva de ce ați renunțat la profesiunea inițială ?
    • Like 0
  • Paul check icon
    Testul PISA reflecta doar intr-o mică măsura dezastrul din învățământul românesc. Or fi copiii deștepți însă sunt copleșiti de o programa școlară proasta și instruiți in medie de o gasca de incompetenți (vezi rezultatele examenelor de post) puși pe căpătuiala (vezi meditațiile pe care le dau fără sa plătească impozit) care realizează ca servilismul e unica lor șansa (vezi copiii puși sa o aștepte in costume naționale cu pâine și sare pe The Clown Firea).
    • Like 2
    • @ Paul
      Anon check icon
      Ca sunt profesori incompetenti si/sau servili in sistem inteleg. Cu programa nu inteleg care e problema.
      • Like 0
    • @ Anon
      Paul check icon
      Programa cere prea mult prea repede. Sunt câțiva elevi foarte buni care se descurca, ceva mai mulți care reușesc cu meditații sa se țină deasupra apei (motiv pentru care nu prea exista interes din partea profesorilor sa se schimbe ceva), iar restul... uitați-va la rezultatele de la testul PISA.
      • Like 1
    • @ Paul
      Anon check icon
      Programa a ramas in mare neschimbata in ultimii...nici nu mai stiu cati ani. Brusc e prea mult prea repede. Rezultatele testelor PISA sunt rezultatul multor probleme (personal slab, lipsa de infrastructura in zonele rurale etc.), ma indoiesc insa ca programa e de vina. Hai sa rezolvam intai celelalte probleme si pe urma sa vedem daca mai e programa asa incarcata.
      • Like 0


Îți recomandăm

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Radu Jude la Paris

Adevărul e că nu ieșim în lume cu prea multe. Cu excepția performanțelor câtorva sportivi, începând cu David Popovici, a câtorva companii private care au trecut granița și aspiră la statutul de unicorni și a filmelor din „noul val”, România nu iese prea mult în evidență. De aceea, orice „ieșire în lume” face foarte mult bine imaginii unei țări în deficit uriaș de imagine internațională.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Marina Axentii

La doar 27 de ani, Axentii Marina (foto) se află pe un parcurs academic remarcabil. Originară din România, ea este doctorandă în domeniul Ingineriei Produselor Alimentare la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, iar în prezent își desfășoară activitatea de cercetare peste ocean.

Citește mai mult