Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De doi ani, peste 300 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu! La doi ani de Republica, îți mulțumim că ne ești alături!

Mândri că suntem mediocri

„Ce sunt testările Pisa și cum se fac eșantioanele de elevi?”, mă întreabă cu suspiciune o prietenă de pe Facebook, pregătită, poate, să conteste platforma aceasta de așezare a țărilor în clasamente de inteligență și competență a școlarilor de 15 ani. 

E un program internațional de evaluare a elevilor de 15 ani, dezvoltat de OECD, care măsoară performanțele în Matematică, Științe și Citire. Participă, de regulă, un număr de aprox. 500 000 de elevi; în 2015 s-au realizat statistici pentru 70 de țări; din România, sunt selectați, într-un eșantion reprezentativ, aprox. 5 000 de elevi

Interesant este, dincolo de reflexul nostru de a nota imediat pe ce loc este România în acest clasament, modul în care sunt formulate întrebările pentru copii și măsura în care acestea reflectă impactul educației instituționalizate pe o generație de tineri, care, la 15 ani, au deja toate modurile de operare mentală definite. Adică sunt formați, după 8-9 ani de intervenție cognitivă, socială, fizică și emoțională - construită de fiecare stat în parte, prin politici care, în fapt, asigură viitorul fiecărei națiuni și bazinul intelectual de creștere a viitoarelor idei, decizii și negocieri ale destinelor noastre.

Întrebările sunt gândite pe 6 trepte de rafinament cognitiv: primul verifică abilitatea de a identifica și numi fenomene ale lumii înconjurătoare și crește, către 2 și 3, la nevoia de a verifica în ce măsură acești tineri reușesc să opereze cu noțiuni abstracte, date în contexte previzibile; în ce măsură pot aplica reguli sau algoritmi de gândire, pornind de la fapte ușor de identificat în contexte controlate. De la nivelul 5 și 6 se discută deja de abilități înalte de a face conexiuni între noțiuni și informații, de a le permuta sau organiza creativ, de a emite analize și ipoteze, de a discrimina datele relevante de cele fără importanță pentru obiectul discuției.

Deci, testele sunt organizate să măsoare nu cunoștințele transmise de vreo programă școlară, ci calitatea gândirii, vizibilitatea și gradul de sofisticare a acesteia, în relație cu atitudinea față de învățare: atenția pe detalii, reziliența, plăcerea de lucru, nivelul de angajare în soluționarea unei probleme.

De ce e important să înțelegem acest lucru înainte de a trece la citirea vreunui clasament sau înainte de a ne grăbi să spunem că parcă România de anul acesta a mai crescut puțin? Pentru a putea citi cu exactitate ce înseamnă locul 48 din 70 pentru România și, mai ales, pentru a putea defalca, pentru fiecare arie în parte, unde suntem, față de restul lumii, pe scara gândirii: ce fel de generații am crescut, ce șanse sunt să ieșim din impas, să aplicăm reforme sau să venim cu gândire inovativă și transformatoare? Graficele noastre interpretative – doar pe România – identificabile cu ușurință aici, arată că am stat pe loc, cel mult, sau chiar am coborât. Suntem în ultima pătrime a clasamentelor, mult sub medie, în vecinătatea unor țări care merită căutate pe hartă, așa, pentru reîmprospătarea cunoștințelor noastre de geografie.

La măsurarea echității sociale în școli, rezultă că suntem foarte jos pe harta abilităților noastre instituționale de a crește intelectual copiii care provin din medii defavorizate sau din familii care nu își permit să pompeze educație extrașcolară în copii. Şi mai trist este procentul care măsoară reziliența elevului român, la 11%, față de o medie de 30%. Din modul în care e definită reziliența, deducem că şansele de creştere prin educație a copiilor cu dificultăți materiale şi sociale în România sunt aproape nule. Adică impactul şcolii pe media de inteligență şi potențial a creierelor româneşti este nesemnificativ. Sau, mai clar pentru cine are urechi de auzit, educația românească nu are caracter intervenționist – nu este o sursă de salvare sau de ridicare a destinelor care s-au născut cu șansa a doua.

Citind rapid deocamdată prin tabele şi interpretări, vedem limpede că viitorii decidenți ai destinului nostru n-au capacități creative, inovative şi raționamente superioare, într-o majoritate covârşitoare. Procentul de „top performers” este de doar 4%, față de medie, care e 16%. Povestea despre olimpicii români e un mit – nu în sensul că aceștia nu există, ci în reflecția simplă că procentul lor este mult prea mic ca să contituie o forță de resuscitare a stagnării noastre naționale. Când se for face mari acești olimpici, vor fi pur și simplu prea puțini ca să imprime majorității covârșitoare, care se zbate la limita de jos a raționamentelor, o direcție de creștere și angajare productivă într-un viitor coerent planificat.

În consecință, una dintre cele mai mari probleme rămâne analfabetismul funcțional – inabilitatea cititorului de 15 ani de a face deducții pe marginea unui text citit, înțeles la nivel grafic și sonor, dar nu la cel ideatic și de intenție a autorului. Nu scrie nicăieri în statisticile PISA, dar cifrele care măsoară încă acest neajuns sunt, de fapt, despre cât de ușor convingerile și deducțiile acestor tineri pot fi manipulate, pe viitor. Fără un sistem intern de ghidaj rațional pentru media indivizilor unei țări, șansa de autodeterminare a viitorului rămâne nulă.

Ce mai pot să văd printre tabelele, statisticile și interpretăriile care mi se derulează sub ochi aici?

Ce stă la baza neajunsurilor românești și a stagnării noastre în clasamente – în timp ce prima jumătate cunoaște o dinamică extraordinară de creștere a majorității țărilor, printre care Polonia, absolut de invidiat? Ce anume determină incapacitatea elevului român de a se mișca pe scara celor 6 grade de gândire, mai sus de treapta 2?

Programele? Orarele? Planurile de învățământ? Sigur – ele sunt produsul gândirii unor generații, azi adulte, care, probabil, ar înregistra aceleași scoruri umilitoare la testările anului 2015.

Totuși, mai în adâncime decât cadrul formal propriu-zis, este lipsa pedagogiilor gândirii, lipsa unui repertoriu în formarea profesorului român, capabil să stimuleze gândirea, libertatea, greșeala constructivă, bucuria copilului de a-și pune întrebări, și, în consecință, obișnuința de a gândi dincolo de litera cărții.

Și mai în adâncime decât lipsa de formare a profesorului român e gândirea tutelară la nivel politic care nu are cum să imprime viziune de pe scara 1 a gândirii. Pentru că acolo nu se poate puncta nici asumarea, nici responsabilitatea. Nici măcar inteligența.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Sistemul de invatamant in scoli este ca si inesistent. Pentru ca desi profesorii fff pregatiti isi fac adevarata profesie acasa pe castig la negru. Ar trebui stimulati financiar pentru un sistem credibil.
    • Like 0
  • sunt doua parti ale sistemului ( de invatamant, de educatie) pe care nu vrem sa le observam - de loc :
    odata cu invatamantul de mase (masificarea educatiei) la noi, din perspectiva socialist comunista, s-a extins baza piramidei peste dimensiunea impusa de realitatea din teren,
    viziunea socialista actuala care continua, cu cuprinderea tuturor de vor sau nu, chemati sau nechemati, nu corespunde cu ce e in piata;
    ideia e sa le dai sanse tuturor, sanse reale dar ideia sa ii vrei binele pt ca noi, statul /societatea stim mai bine, seamana cu ceva de dinainte de 1989.
    a doua lacuna in explicatii , cred eu, tine de viziunea fiecarui decident sau grup de decizie , de a intra in istorie - lasand ceva in urma.
    asta a dus la un sir lung de reforme (asa li s-a tot zis) , in fapt schimbari la fie ce 1 sau 2 au 3 ani, care nu s-au putut confirma si - si poate ca nici nu e rau - nici aplica.
    proful antrenat la schimbari, sta si o asteapta pe urmatoarea ( bombanind, hai sa vedem ce mai vrea si asta!)
    (eu cred ca sunt 20 de pachete modificatoare in acesti ultimi 30 de ani - desfintarea treptei a doua, apoi a examenului de admitere la licee, apoi a frecventei obligatorii la facultati, apoi a exam de admitere la facultati, bac cu camere video, sau fara lectii acasa, iar fara lectii acasa, fara clase sportive, fara scoli profesionale, cu ex de capacitate, fara ex de capacitate, cu 10 clase obligatorii-1985, fara 10 clase obligatorii-1990, cu 10 clase obligatorii-2010, carnet de conducere conditionat de ex de capacitate, carnet de conducere fara ex de capacitate, carnet de conducere cu 10 clase obligatorii obligatoriu - la asta sa vezi cate sacose se vor vantura prin scolile generale,
    si poate mai adauga si altii
    lipsa de stabilitate, lipsa de predictibilitate si in cele din urma lipsa de credibilitate
    (eu ca prof pe care sa il cred , sa il iau de bun: pe cel de ieri care era convingator, pe cel de azi care are argumente excelente sau mai bine sa il astept pe urmatorul, ca tot aia e)
    (o fi de la pilda cu soarecii care sa nu roada sacul)
    • Like 0
  • Stimată dnă Oana Moraru, acum câteva zile Le Figaro trăgea un semnal de alarmă asupra rezultatelor CARACTERIZATE DREPT MEDIOCRE obtinute dupa testul Pisa de către elevii francezi ( locul 26).
    Credeți ca locul 48 al României poate fi definit ca „mediocru”??? (vezi titlul).
    Faceți în articol și un fel de „ referat„ privind motivele oglinzii necruțatoare și profund reale care este pentru noi PISA : de ce?.., cui servește??? N-ar fi mai bine să lasați de-o parte generalitățile și îndemnurile mobilizatoare și să aprofundați explicațiile pentru rezultatele elevilor din Singapore, Japonia etc.?
    • Like 0
  • dar de ce PISA acum , pt ca am vazut zilele trecute (4-5 zile) ca se discutau niste rezultate TIMSS (studiu -si clasament -la care Romania nu participa);
    francezii pe care ii urmaream, in ziar - desigur, erau foarte suparati de sistemul lor de invatamnt, sub aspectul scorurilor realizate;
    dar citint observatiile semnatarilor unui memoriu "cambridge" ca sa il identificam,(propus de dl "casargoz") este clar ca orice clasament , induce o competitie si, apar tendinte/tentatii sa te pregatesti, sa pregatesti elevii in vederea rezultatelor mai bune.
    devii sclavul evaluarilor si nu e bine. pe de alta parte daca nu te adaptezi obtii scoruri injositoare si critici vehemente cum ar fi cele din textul de baza al doamnei moraru.

    putem presupune ca asiaticii care obtin rezultate spectaculoase prin comparatie cu europenii, deci asiaticii - metodici cum sunt - se prgatesc si pt aceste teste sau in spiritul acestora; e o presupunere la fel cum ipoteza ca in romania s-ar putea trisa (manari) la teste e la fel de plauzibila ca si in corea sau alt undeva;
    si, fara evaluari e tot de rau, pt ca e o goana dupa evaluari/audituri etc - care isi au si ele rolul lor , chiar numai ca sa stii pe unde te afli ( ca tara, ca scoala ...)
    dar revin, dece PISA tocmai azi cand se reduce, prin ordin de ministru, numarul de ore de lectii acasa la 5 pe saptamana, exact la aceste esantioane de elevi?
    ii banuim pe coreeni sau japonezi de acest gen de facilitate paguboasa pentru viata economica , ulterioara?
    • Like 1
    • @ corneliu apostol
      Casargoz check icon
      Cunosc elevi care au terminat liceul si sunt top performeri in UK. Recrutări pe baza unor algoritmi big data ce tine de stratificare socială.
      Conosc tineri romani care au pornit la drum in clasa 1 in alta țara.
      Cunosc copii de clasa a treia care ajunși in Belgia au fost șocați de simplicitatea sistemului. Cunosc copii Fericiți. Toate fundațiile sponsorizate de Facebook si Microsoft au fost interzise intr-o țara africana. ( se poate găsi ușor motivația)
      Nu e vorba numai de pisa, e vorba de stratificare socială si de motivație.
      La ce bun sa pui o generație sa studieze fizica cuantica, daca nu ai nici un loc de munca de oferit.top performeri in drept?
      Înainte de a califica un sistem sau o generație, hai sa vedem care este obiectivul.
      Exista conceptul de digital natives. Testează testul pisa asta?
      • Like 0
    • @ corneliu apostol
      Această gravă problemă a învățământului nostru relevată de Pisa nu are nicio legătură cu „ teoriile” avansate de dv.
      • Like 1
    • @ Casargoz
      fizica cuantica pt cultura generala ca sa mai rupem de la cultura generala (sa mai adaugam de fapt) un coltisor care sa nu fie filozofie sau literatura
      (am citit cateva din prezentarile tarilor din paginile TIMSS, la israel toata pagina se refera la progresul invatarii stiintelor si matematicii!!
      e o ideie, restul vin colateral, dar multi si-ar pierde nu numai painea dar si vocea iesind din cultusa generala arhaic definita)
      dar vorbind de mase eu tot cu tabla inmultirii asi incepe, si cum zicea autoarea principala, parafrazand-o, poate ca multi vor cadea la acest test si dupa absolvirea BACului
      • Like 0
    • @ aurora oncescu
      nu era nici o teorie sau nu asta am incercat, e un text mai jos pe pagina , in engleza, semnat de cateva zeci de oameni de ....cultura, ca sa simplific. care spune ce eu doar am prescurtat;
      invatamantul nostru are probleme grave dar sa le pui doar pe seama sistemului sau profesorilor (sa definesti proful prost cel fara rezultate) inseamna sa nu consiferi materialul (uman)
      liceele la care nimeni nu ia bacul par sa fie din cele la care se intra cu 2 sau, hai, cu 5
      sunt facultati la care se intra cu 3 sau 4 in speranta ca pe drum...
      astia sunt bani ai contribuabililor irositi, dar dreptul la invatatura e interpretat si asa - hai sa facem studii care nu vor folosi la nimic ( cred ca era si un cantec al lui gilbert becaud despre ...bacul francez)
      • Like 0
    • @ corneliu apostol
      Eu mi-as dori sa vad un astfel de test. Nu pot sa fac nici un comentariu pe baza rezultatelor obtinute la un test despre care nu stiu mare lucru
      • Like 0
    • @ Mikhaela Teodora Mreana
      Anon check icon
      http://www.keepeek.com/Digital-Asset-Management/oecd/education/pisa-2015-results-volume-i/pisa-2015-test-items_9789264266490-15-en#.WEnAVmeVvQo
      • Like 0
  • mircea check icon
    Suntem mediocri pentru ca suntem hoti sau lasi.Daca nu erau hoti sau lasi , profesorii nu ar fi trecut un corijent analfabet.Si daca ai coleg un corijent analfabet,poate renunti si tu sa inveti, caci vezi ca se poate copia.Si iarasi , profesorii din interes sau lasitate ti-au dat nota 10 comparativ cu analfabetul nu bazandu-se pe evaluarea invatata la scoala.Care scoala , pe vremea lor , oricum era mai corecta ca acum.
    Suntem mediocrii fiindca cei care au creat sistemul privat de universitati au fost hoti sau lasi.Hotii au facut multi bani vanzand diplome , intai politicienilor care trebuiau sa se spele de "mirosul" de analfabet , apoi credulilor intr-o viata mnai buna cu o diploma de hartie .Au fost lasi , cei care ar fi trebuit sa verifice calitatea procesului de invatamant dar la presiunea sefilor care i-au pus in functii , au tacut.
    Suntem mediocri pentru ca politicieni precum Ecaterina "tot timpul ministru" a fost hoata poate nu pentru bani , desi ar putea sa fie posibil si acest lucru, ci pentru voturile parintilor care isi doreau copii cu note mari sau diplome universitare , desi simteau ca nu prea le merita.Iar parintii au fost lasi ca nu au avut taria sa le spuna profesorilor ca nu fac bine sa le puna nota 10 unor copii care acasa nu invata ,de la scoala chiulesc, si parca nu seamana cu elevii de nota 10 din copilaria lor.
    Suntem mediocri ca si efect.Cauza este ca suntem hoti si lasi intr-un procent care a devenit masa critica pentru distrugerea acestui neam.Nu ne revenim din mediocritate decat atunci cand hotia si lasitatea vor fi sanctionate in societate ca si defecte majore.Pana atunci vom fi tot mai mediocri,si mai mediocri....
    • Like 3
  • "Când se for face mari"... asta este in neregula şi cu românaşii noştri... nu suntem capabili să trecem de la o scală mică la una mare fară să me pierdem în detalii, nu ne putem concentra pe mai multe fronturi... aşa suntem noi, românii, mediocri.
    • Like 1
  • Sarutmana d-na ne puteti lamuri si pe noi astia fara PISA ce inseamna "reziliența" in opinia dvs ? sau cel putin ce credeti dvs ca inseamna in contextul in care l-ati folosit.

    Reamintesc contextul aici: "testele sunt organizate să măsoare [..] calitatea gândirii, vizibilitatea și gradul de sofisticare a acesteia, în relație cu atitudinea față de învățare: atenția pe detalii, reziliența, plăcerea de lucru, nivelul de angajare în soluționarea unei probleme" .

    Fara a da fuga la dictionar, ne puteti explica cum anume se plaseaza "reziliența" in aceeasi oala cu placerea de lucru si atentia la detalii (si nu "pe detalii") ?
    • Like 3
    • @ Sergiu F.
      ThePirateBay.org - galaxy's most resilient torrent site... :P
      Oana Moraru - Republica's most resilient logic breaker
      • Like 2
    • @ Tom Dick N'Harry
      :))) faina comparatia
      • Like 0
    • @ Sergiu F.
      "şansele de creştere prin educație a copiilor cu dificultăți materiale şi sociale în România sunt aproape nule"
      • Like 0
  • Anon check icon
    De la articole critice la adresa competitiei la o aproape incurajare a ei! Contextele sunt diferite, e adevarat, dar totusi e interesant. Tot vad insa niste erori de logica:

    "Din modul în care e definită reziliența, deducem că şansele de creştere prin educație a copiilor cu dificultăți materiale şi sociale în România sunt aproape nule. Adică impactul şcolii pe media de inteligență şi potențial a creierelor româneşti este nesemnificativ." - cum reiese ca implicatia asta ar fi adevarata, mai exact? Sa intelegem ca elevii care nu au dificultati materiale si/sau sociale sunt toti inteligenti si scoala oricum nu ii mai poate ajuta? Sau ca sunt atat de putini incat reprezinta un procent neglijabil? Care sunt aceste proportii, daca tot am adus vorba de ele?

    "Citind rapid deocamdată prin tabele şi interpretări, vedem limpede că viitorii decidenți ai destinului nostru n-au capacități creative, inovative şi raționamente superioare, într-o majoritate covârşitoare. Procentul de „top performers” este de doar 4%, față de medie, care e 16%." - si procentul de "low performers" e in jurul mediei, un pic sub medie. "Povestea despre olimpicii români e un mit" - si, desigur, vesnicul jab la adresa olimpicilor, minunat! Aproape uitasem de ce ma amuza articolele dvs. atat de mult, dna. Moraru. Spuneti-mi si mie ce legatura au olimpiadele cu testele PISA? Sau vreti sa spuneti ca "top performers" inseamna olimpici? Dvs. v-ati uitat pe intrebarile din test?

    "Ce anume determină incapacitatea elevului român de a se mișca pe scara celor 6 grade de gândire, mai sus de treapta 2?

    Programele? Orarele? Planurile de învățământ? Sigur – ele sunt produsul gândirii unor generații, azi adulte, care, probabil, ar înregistra aceleași scoruri umilitoare la testările anului 2015. " - Si dvs. faceti parte din acele generatii care ar obtine scoruri umilitoare? Sunt curios, aici va insultati si pe dvs., sau doar pe colegii dvs.? Sunt curios de asemenea de unde rezulta ca programele ar fi o parte din cauza rezultatelor de la aceste teste. Ati trecut de la a comenta niste rezultate cat se poate de clar prezentate si obtinute de altii (aplauze, grea munca) la a trage niste concluzii din impresii personale. Din nou.

    Per total ceva mai bine ca datile trecute. Va mai astept pe aici, dna. profesoara.
    • Like 1
    • @ Anon
      Gogu check icon
      Eu nu vad unde e insulta din articol. Interpretarea e poate discutabila, de acord, însă nu e nimeni insultat și "o nota proasta" nu înseamnă nici insulta nici umilire, ci un semnal de alarma ca avem o problema structurala în învățământ.
      Testul pisa e un diagnostic și noi încă suntem în faza de negare.
      • Like 1
    • @ Gogu
      Anon check icon
      Insulta pe care o vad eu este adresata membrilor generatiilor adulte care lucreaza astazi in invatamant, despre care dna. Moraru spune ca ar obtine scoruri umilitoare la testele PISA. Practic spune despre profesori (si nu numai, ci mai multe generatii astazi adulte, un grup foarte mare) ca sunt mai slabi pregatiti decat un elev de scoala pentru care au fost gandite aceste teste. Evident fara sa ofere vreo dovada in acest sens.

      Testul PISA este un diagnostic, da, unul care are la randul sau probleme, cum s-a demonstrat anterior la alte articole, si chiar la cel prezent, in alte comentarii. Nu am spus ca sistemul de invatamant nu ar avea probleme, spun doar ca dna. Moraru face greseli de rationament in unele situatii, si ca aduce critica nefondata (si continuata) sistemului competitional al olimpiadelor, ceea ce imi da impresia de slabiciune din partea dansei si/sau un mod mai subtil de a-si promova propria scoala particulara.
      • Like 2
    • @ Anon
      Anon, a non violent hit ;)
      • Like 1
  • Felicitări pentru articol. O analiză "la sânge". Diagnosticul e pus. Acum să găsim remediul. Îl caut și eu
    • Like 1
  • Casargoz check icon
    Sa citim din Guardian, si sa spicuim parerea unora care predau teoria educatiei la tara,in provincie, si intr-un sat numit Cambridge. Niste tarani:
    OECD and Pisa tests are damaging education worldwide - academics
    Unlike United Nations (UN) organisations such as UNESCO or UNICEF that have clear and legitimate mandates to improve education and the lives of children around the world, OECD has no such mandate. Nor are there, at present, mechanisms of effective democratic participation in its education decision-making process.

    To carry out Pisa and a host of follow-up services, OECD has embraced "public-private partnerships" and entered into alliances with multi-national for-profit companies, which stand to gain financially from any deficits—real or perceived—unearthed by Pisa. Some of these companies provide educational services to American schools and school districts on a massive, for-profit basis, while also pursuing plans to develop for-profit elementary education in Africa, where OECD is now planning to introduce the Pisa programme.
    Finally, and most importantly: the new Pisa regime, with its continuous cycle of global testing, harms our children and impoverishes our classrooms, as it inevitably involves more and longer batteries of multiple-choice testing, more scripted "vendor"-made lessons, and less autonomy for teachers. In this way Pisa has further increased the already high stress level in schools, which endangers the wellbeing of students and teachers.

    Develop alternatives to league tables: explore more meaningful and less easily sensationalised ways of reporting assessment outcomes. For example, comparing developing countries, where 15-year-olds are regularly drafted into child labour, with first-world countries makes neither educational nor political sense and opens OECD up for charges of educational colonialism.

    Publish the direct and indirect costs of administering Pisa so that taxpayers in member countries can gauge alternative uses of the millions of dollars spent on these tests and determine if they want to continue their participation in it.

    Welcome oversight by independent international monitoring teams which can observe the administration of Pisa from the conception to the execution, so that questions about test format and statistical and scoring procedures can be weighed fairly against charges of bias or unfair comparisons.

    Provide detailed accounts regarding the role of private, for-profit companies in the preparation, execution, and follow-up to the tri-annual Pisa assessments to avoid the appearance or reality of conflicts of interest.

    Articol semnat de:
    Andrews, Paul Professor of Mathematics Education, Stockholm University
    Atkinson, Lori New York State Allies for Public Education
    Ball, Stephen J Karl Mannheim Professor of Sociology of Education, Institute of Education, University of London
    Barber, Melissa Parents Against High Stakes Testing
    Beckett, Lori Winifred Mercier Professor of Teacher Education, Leeds Metropolitan University
    Berardi, Jillaine Linden Avenue Middle School, Assistant Principal
    Berliner, David Regents Professor of Education at Arizona State University
    Bloom, Elizabeth EdD Associate Professor of Education, Hartwick College
    Boudet, Danielle Oneonta Area for Public Education
    Boland, Neil Senior lecturer, AUT University, Auckland, New Zealand
    Burris, Carol Principal and former Teacher of the Year
    Cauthen, Nancy PhD Change the Stakes, NYS Allies for Public Education
    Cerrone, Chris Testing Hurts Kids; NYS Allies for Public Education
    Ciaran, Sugrue Professor, Head of School, School of Education, University College Dublin
    Advertisement

    Deutermann, Jeanette Founder Long Island Opt Out, Co-founder NYS Allies for Public Education
    Devine, Nesta Associate Professor, Auckland University of Technology, New Zealand
    Dodge, Arnie Chair, Department of Educational Leadership, Long Island University
    Dodge, Judith Author, Educational Consultant
    Farley, Tim Principal, Ichabod Crane School; New York State Allies for Public Education
    Fellicello, Stacia Principal, Chambers Elementary School
    Fleming, Mary Lecturer, School of Education, National University of Ireland, Galway
    Fransson, Göran Associate Professor of Education, University of Gävle, Sweden
    Giroux, Henry Professor of English and Cultural Studies, McMaster University
    Glass, Gene Senior Researcher, National Education Policy Center, Santa Fe, New Mexico
    Glynn, Kevin Educator, co-founder of Lace to the Top
    Goldstein, Harvey Professor of Social Statistics, University of Bristol
    Gorlewski, David Director, Educational Leadership Doctoral Program, D'Youville College
    Gorlewski, Julie PhD, Assistant Professor, State University of New York at New Paltz
    Gowie, Cheryl Professor of Education, Siena College
    Greene, Kiersten Assistant Professor of Literacy, State University of New York at New Paltz
    Haimson, Leonie Parent Advocate and Director of "Class Size Matters"
    Heinz, Manuela Director of Teaching Practice, School of Education, National University of Ireland Galway
    Hughes, Michelle Principal, High Meadows Independent School
    Jury, Mark Chair, Education Department, Siena College
    Kahn, Hudson Valley Against Common Core
    Kayden, Michelle Linden Avenue Middle School Red Hook, New York
    Advertisement

    Kempf, Arlo Program Coordinator of School and Society, OISE, University of Toronto
    Kilfoyle, Marla NBCT, General Manager of BATs
    Labaree, David Professor of Education, Stanford University
    Leonardatos, Harry Principal, high school, Clarkstown, New York
    MacBeath, John Professor Emeritus, Director of Leadership for Learning, University of Cambridge
    McLaren, Peter Distinguished Professor, Chapman University
    McNair, Jessica Co-founder Opt-Out CNY, parent member NYS Allies for Public Education
    Meyer, Heinz-Dieter Associate Professor, Education Governance & Policy, State University of New York (Albany)
    Meyer, Tom Associate Professor of Secondary Education, State University of New York at New Paltz
    Millham, Rosemary PhD Science Coordinator, Master Teacher Campus Director, SUNY New Paltz
    Millham, Rosemary Science Coordinator/Assistant Professor, Master Teacher Campus Director, State University of New York, New Paltz
    Oliveira Andreotti Vanessa Canada Research Chair in Race, Inequality, and Global Change, University of British Columbia
    Sperry, Carol Emerita, Millersville University, Pennsylvania
    Mitchell, Ken Lower Hudson Valley Superintendents Council
    Mucher, Stephen Director, Bard Master of Arts in Teaching Program, Los Angeles
    Tuck, Eve Assistant Professor, Coordinator of Native American Studies, State University of New York at New Paltz
    Naison, Mark Professor of African American Studies and History, Fordham University; Co-Founder, Badass Teachers Association
    Nielsen, Kris Author, Children of the Core
    Noddings, Nel Professor (emerita) Philosophy of Education, Stanford University
    Noguera, Pedro Peter L. Agnew Professor of Education, New York University
    Nunez, Isabel Associate Professor, Concordia University, Chicago
    Pallas, Aaron Arthur I Gates Professor of Sociology and Education, Columbia University
    Advertisement

    Peters, Michael Professor, University of Waikato, Honorary Fellow, Royal Society New Zealand
    Pugh, Nigel Principal, Richard R Green High School of Teaching, New York City
    Ravitch, Diane Research Professor, New York University
    Rivera-Wilson Jerusalem Senior Faculty Associate and Director of Clinical Training and Field Experiences, University at Albany
    Roberts, Peter Professor, School of Educational Studies and Leadership, University of Canterbury, New Zealand
    Rougle, Eija Instructor, State University of New York, Albany
    Rudley, Lisa Director: Education Policy-Autism Action Network
    Saltzman, Janet Science Chair, Physics Teacher, Red Hook High School
    Schniedewind, Nancy Professor of Education, State University of New York, New Paltz
    Silverberg, Ruth Associate Professor, College of Staten Island, City University of New York
    Sperry, Carol Professor of Education, Emerita, Millersville University
    St. John, Edward Algo D. Henderson Collegiate Professor, University of Michigan
    Suzuki, Daiyu Teachers College at Columbia University
    Swaffield, Sue Senior Lecturer, Educational Leadership and School Improvement, University of Cambridge
    Tanis, Bianca Parent Member: ReThinking Testing
    Thomas, Paul Associate Professor of Education, Furman University
    Thrupp, Martin Professor of Education, University of Waikato, New Zealand
    Tobin, KT Founding member, ReThinking Testing
    Tomlinson, Sally Emeritus Professor, Goldsmiths College, University of London; Senior Research Fellow, Department of Education, Oxford University
    Tuck, Eve Coordinator of Native American Studies, State University of New York at New Paltz
    VanSlyke-Briggs Kjersti Associate Professor, State University of New York, Oneonta
    Wilson, Elaine Faculty of Education, University of Cambridge
    Wrigley, Terry Honorary senior research fellow, University of Ballarat, Australia
    Zahedi, Katie Principal, Linden Ave Middle School, Red Hook, New York
    Zhao, Yong Professor of Education, Presidential Chair, University of Oregon

    Sfatul meu este sa va indepratati de cultura auditului: dincolo de tabele si metrici.
    Nu ma intereseaza PISA, nu e relevanta. Intr-un sat din Vrancea a fi top performer inseamna sa pleci cu familia in Italia. In tr-un sat din Bacau top performerul se pregateste intens pentru functia de motostivutoitorist in Anglia. In periferia Bucurestiului, șansa de autodeterminare a viitorului este materializata de invatarea frumoasei limbi flamande si practicarea meseriei de electrician.

    Incapacitatea elevului român de a se mișca pe scara celor 6 grade de gândire, este micsorata la cinematograful 4D.
    Sa presupunem ca sistemul romanesc depaseste neajunsul echității sociale în școli, ce va face elevul de la Cuca? Va lucra la Faurecia ca tapiter auto pentru salariul minim si bonuri de masa?
    Dar vreau si eu sa intreb un lucru pentru top performeri: Vati dintre cei clasati ca top performeri pot face deducții pe marginea unui text citit din Caragiale, înțeles la nivel grafic și sonor, astfel incat sa inteleaga ideatic și intenția autorului. Ce semnificatie are pentru americanul din Rust Belt: republica de la Ploiesti? Mitza Baston?
    Poate oare un top performer sa-l inteleaga pe Moromete?
    Propun urmatorul text pentru PISA:

    - Cum sa invat?! striga Niculae deodata atat de indignat si furios ca ridica si bratele, si glasul lui de copil rasuna ascutit in linistea amurgului care incepuse sa acopere salcamii.
    - Ia si tu o carte cu oile si citeste. Ce vreai sa-ti fac eu? raspunse femeia cu un glas in care razbatusera cateva urme de interes.
    - Care carte, mama, care carte? Nici Citirea n-a vrut sa-mi cumpere tata. De unde sa iau, ca nimeni nu mi-o da. Daca m-ar lasa sa ma duc la scoala
    ...................................................................................................................................
    Moromete il scruta posomorat. "Ce baiat greu de cap, uite la el ca i-e frica sa se urce, nu-si da seama ca salcamul n-a fost taiat atat de tare la radacina sa nu se mai poata lega apoi franghia de varful lui."
    .......................................................................................................
    - De ce-ai taiat salcamul, tata? Ce ti-a venit? intreba Tita.
    - Ce facusi, Moromete? se auzi un glas de dupa gardul din fata.
    - Bine, Moromete, alt salcam nu gaseai sa tai? exclama cineva din fundul gradinii. in tacerea care se lasa, o fetita striga si ea parca speriata:
    - Nea Patanghele, de ce-ai taiat salcamul?
    Era porecla lui Moromete si se pare ca fetita era foarte suparata de indraznise sa vorbeasca asa.
    - Cand ti-oi da eu un patanghel n-ai sa-l poti duce, ii raspunse Moromete. Si voi ce vreti? se rasti apoi la cei care se uitau de dupa garduri.
    Intre timp, Paraschiv si Achim se apropiasera si se uitau peste trupul salcamului intr-un anumit fel, parca ar fi fost vorba de-un animal bolnav care fusese ucis.
    - De ce-ai taiat, ma, salcamul? se pomeni Paraschiv intreband. Avea insa un glas cu totul deosebit de al celorlalti, parca ar fi fost singurul care punea intrebarea, sau in orice caz singurul caruia sa i se raspunda.
    - intrebati-l pe Nila, ca el stie, raspunse intr-adevar tatal cu un glas ciudat.
    Paraschiv se prinse:
    - De ce, ma? il intreba.
    - Ca sa se mire prostii, il cita Nila pe taica-sau si deodata isi arata dintii lui lati, bucuros pesemne ca putea la randul lui sa-l prosteasca pe Paraschiv.


    • Like 3
    • @ Casargoz
      Bogdan check icon
      Chapeau! M-a uns pe suflet comentariul dumneavoastra.
      • Like 0


Îți recomandăm

Diabet

În România, 1.785.300 de persoane milioane de adulți cu vârste între 20 și 79 de ani au diabet, în fiecare an 19.000 de oameni sunt uciși de această afecțiune. Sunt cifrele seci din spatele unui suferințe care afectează viețile a 1 din 10 adulți români și, totodată, viețile familiilor acestora, în contextul în care la nivel mondial 1 din 11 oameni suferă de diabet. (Foto: Guliver Getty Images)

Citește mai mult

Om de afaceri

Să începi și să crești o afacere în România este astăzi un act de curaj sau, poate, de nebunie. Ar fi mult mai simplu să stai, sau să te angajezi la stat, sau să fugi mâncând pământul, îngroșând rândurile celor patru milioane de refugiați economici din România.

Citește mai mult

Copil cu steag

Marea majoritate a celor care au fost complici sau au participat la represiunea participanților la Revoluția din 1989 au ocupat imediat după '90 funcții importante în servicii și structuri ale statului, astfel încât interesul lor ca aceste detalii să nu fie descoperite a fost absolut vital, susține istoricul Mădălin Hodor, cercetător CNSAS, într-un interviu acordat Republica.ro. (Foto Guliver/Getty Images)

Citește mai mult

formulare

În forma publicată în Monitorul Oficial, persoanele fizice ce obțin venituri din activități independente, profesii liberale, PFA, drepturi de proprietate intelectuală nu mai sunt scutite de plata contribuțiilor la CAS și CASS dacă au și venituri din salarii, deși în Nota de fundamentare a ordonanței de urgență erau scutite. (Foto: Guliver/Getty Images)

Citește mai mult