Foto Facebook/Cabana Sapte
Încă din copilărie, Teofil Pârvu a fost atras de poveştile de aventură şi de natura neumblată care i se părea că ascunde ceva misterios.
În 2017, după ce navigase ani buni prin apele agitate ale vieții de antreprenor din România, a decis, împreună cu fratele său David, să înceapă o afacere într-o zonă izolată, departe de forfota orașului. Au dovedit că lucrurile se pot mișca, cu ambiție de fier și efort pe măsură, și în zona rurală.
În mijlocul unei păduri de la poalele Munților Făgăraș, pe malul unui râu, au cumpărat ceea ce avea să fie transformată ulterior în Cabana Șapte.
„Râul, pădurea şi munţii au fost perfecte pentru a putea vizualiza deja o astfel de aventură, care urma să aibă ca punct de pornire Cabana Şapte“, spune Teofil Pârvu.
Chiar dacă mulți antreprenori care demarează o afacere în domeniul turismului rural și-ar dori o pensiune într-o zonă departe de lumea civilizată, nu mulți îndrăznesc să pună în practică o asemenea inițiativă. Teofil Pârvu s-a ambiționat să demonstreze că poate avea succes și într-o zonă „uitată de lume”.
Foto Facebook/Cabana Sapte
„Este adevărat că locația Cabanei Șapte este una relativ izolată, care asigură o intimitate aparte, însă gradul de accesibilitate nu este unul extrem. Au fost mai multe elemente pe care le-am luat în considerare la momentul achiziției, cele mai importante fiind relația proprietății cu natura și potențialul acesteia de a putea fi transformată într-un mod organic în ceea ce avea să devină în urma actului de creație al fratelui meu David și soției sale Grace”, spune Teofil Pârvu, care admite că relația sa cu muntele este mai degrabă una a oamenilor obișnuiți, iubitori de natură, decât a unui împătimit al muntelui.
Locul perfect pentru o evadare din forfota orașului
Cabana, care azi te duce cu gândul la satele scandinave, datorită faţadei aproape în întregime vitrată, avea ferestre mici, gratii la geam, mochetă lipită pe jos. Pereții erau roz, iar mobilierul – pe care îl cumpăraseră la pachet cu casa - data din vremuri demult apuse.
Pasionați de design, David și soția sa au modernizat-o și redecorat-o în patru luni în ceea ce este acum, una dintre cele mai frumoase cabane din Brașov, un loc unde 10-12 persoane pot oricând să-şi găsească evadarea. Casa are cinci dormitoare, iar prețul pentru închirierea ei în totalitate este între 200 și 300 de euro pe noapte.
Foto Facebook/Cabana Sapte
Turiștii care caută pensiunea pe Booking.com sau AirBnb găsesc și precizări legate de acces: sunt 5 km de drum de piatră, iar ultimii 800 de metri, în caz de zăpadă, nu sunt ușor accesibili cu mașinile obișnuite, din cauza unei pante abrupte și a gheții care se formează.
„Până în prezent drumul a fost de mai multe ori «reabilitat» atât din fonduri personale în ultimii săi 300 metri cât și de primărie pe cealaltă porțiune a sa, iar în prezent se prezintă sub forma unui drum de piatră practicabil. Pe timpul iernii, pentru mașinile cu tracțiune normală, rămâne o provocare înclinația naturală a unei pante situate la aproximativ 500 metri de cabană. Aceasta nu este periculoasă în niciun fel, însă în condiții meteo nefavorabile nu poate fi urcată de aceste mașini decât dacă sunt echipate cu lanțuri antiderapante. Pentru această situație noi venim în întâmpinarea oaspeților noștri oferind acest «transfer» până la cabană, atunci când este necesar”, a subliniat antreprenorul.
Investiții în fiecare an
Și după finalizarea inițială a proiectului, cei doi frați au continuat să îl îmbunătățească. Investițiile din ultimul an au fost atât de ordin estetic, cât și funcțional. Acoperișul a fost schimbat la solicitarea designerilor, una dintre băi a fost reamenajată, iar curtea interioară a cunoscut și ea atingerea lor creativă.
Pe partea funcțională a fost obținut un spor de putere - curent 380 V -, întrucât încălzirea este în totalitate electrică. A fost instalat internet de mare viteză prin radio și au fost automatizate anumite procese de întreținere. Pe viitor își doresc să continue să adăuge, pe cât se poate, elemente funcționale și de design prin care Cabana Șapte să continue să ofere tuturor oaspeților o experiență unică.
Una dintre investițiile mai însemnate pe care le are în plan pentru viitor este o pompă de căldură, echipament tehnic inovator ce utilizează energia mediului exterior pentru a reduce cantitatea de energie electrică consumată pentru încălzire.
Cum pot fi încurajate afacerile în zone izolate. Două posibile soluții
Teofil și David Pârvu fac parte dintre oamenii de afaceri care au reușit să transfere know how în zona rurală. Pentru a încuraja mai mulți antreprenori să investească în zone izolate, ei sunt convinși că este nevoie de un parteneriat real între autorități și mediul de afaceri, dar și de mici schimbări de atitudine. Iar o legătură directă între succesul acestui tip de inițiative și comunitățile locale ar fi un prim pas, în opinia lor.
„Din câte știu, în momentul de față nu există o legătură între finanțarea primăriilor și impozitele plătite de afacerile locale la bugetul de stat. Beneficiile comunităților locale în urma acestor investiții se rezumă în principal la locurile de muncă create și la impozitele locale, care nu sunt corelate cu succesul afacerii. O astfel de inițiativă legislativă cred că ar determina autoritățile locale să vadă fiecare investitor ca pe un partener de afaceri ce trebuie susținut și respectat, întrucât succesul acestuia va contribui în mod direct la bugetul comunității locale”, explică Teofil Pârvu.
Astfel, după finalizarea Cabanei Șapte, prima urgență a devenit asigurarea accesului către aceasta, în condiții cât de cât normale. Spune că nu s-au așteptat de la primărie în nici un caz să pună asfalt, ci doar la un drum de piatră practicabil. Cum acest lucru nu s-a întâmplat, cei doi frați antreprenori au fost nevoiți să rezolve problema din fonduri proprii.
„Oare nu ar fi stat altfel situația dacă primăria ar fi avut un beneficiu direct ca urmare a investiției și a succesului nostru? Astfel de mici schimbări de atitudine din partea autorităților cred că ar schimba semnificativ percepția investitorilor față de stat”, observă întreprinzătorul.
Nu e singura posibilă soluție pe care o vede pentru încurajarea investițiilor în zone izolate. Crearea unor centre de suport în afaceri la care antreprenorii să poată apela pentru consultanță ar putea fi, în opinia sa, încă un pas.
„De cele mai multe ori antreprenorii au idei foarte bune, însă între idee și realizarea acesteia există un hățiș de cerințe legale, despre care cei mai mulți nu au nici cea mai vagă idee. Și cum cei mai mulți antreprenori nu dispun de un buget atât de generos încât să le permită să apeleze la avocați sau consultanți specializați pentru a afla toate aceste cerințe legale pentru afacerea lor, de cele mai multe ori acestea se transformă în surprize neplăcute cu impact negativ sau fatal asupra afacerii. Cum ar fi dacă antreprenorii s-ar putea așeza la o masă cu un angajat al statului și în urma prezentării ideii lor să poată afla toate cerințele legale pentru implementarea acesteia, în același mod în care atunci când intră într-o bancă poate afla tot ce ține de finanțarea afacerii sale”, punctează întreprizătorul.
Statul este fără doar și poate, vede Teofil Pârvu, cel mai mare beneficiar al unei afaceri derulate corect, pentru că statul nu poartă riscurile afacerii.
„Am să vă mai dau un exemplu. La 3-4 ani de la pornirea primei noastre afaceri, am fost nevoit să scot de la ANAF o fișă de plătitor. Ceea ce m-a surprins a fost suma extrem de mare ce fusese plătită în conturile statului sub formă de TVA și impozite în cei 3 sau 4 ani de la înființare și care depășea cu mult beneficiile pe care le avusem eu ca antreprenor, până la acel moment. Așadar statul ar trebui să fie cel mai interesat de succesul start-up-urilor și în consecință ar trebui găsite modalități ca acestea, prin care să se comporte ca un adevărat partener al investitorului”, a subliniat Teofil Pârvu.
Acest articol face parte dintr-o serie oferită de Mercedes Benz Vans- X-Class, dedicată unei generații în plină construcție. O generație formată din oameni dinamici, curajoși, care au puterea să schimbe cu deciziile pe care le iau comunitățile în care se integrează.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Nu am nimic împotriva antreprenorialului privat dar când Cabana Șapte a fost deschisa circuitului public este supusa interesului public. Este a 5-a oara când prezentați acest tip de bișniță clasic mioritic bazat numai pe ambalaj. Înainte de a face reclama la un lucru trebuie sa fiți convinși ca acel ceva respecta toate normele de siguranța in exploatare, securitate la incendiu si economie de energie. De consecința pentru ca au pus Cabana Șapte in circuitul public ar fi obligați sa prezente cartea tehnica a construcției care sa cuprindă minim conformitatea execuției cu un proiect verificat, certificat de ignifugare a lemnului si un certificat energetic. Faptul ca acest tip de clădiri nu se avizează de autorități nu presupune ca acestea nu trebuie sa fie sigure
Acest gen de reclama in opinia mea nu are ce căuta pe o platforma cum este Republica.ro.
Daca se dorește a o schimba in OLX nu am nimic împotriva.
Sunt convins că pe la toate hotelurile, pensiunile sau cazările la care mergi le soliciți dosarul complet și, ca să fii sigur ca totul este in regulă, înainte de a te caza stai și îl studiezi pe indelete, Eventual reverifici și calulele proiectanților.
De asemenea, sunt convins că la fel faci când ajungi la țară, la bunici sau măcar la casa lor bătranească. Nu de alta, dar este în tradiția noastră să facem dosare peste dosare, si asta de sute de ani, altfel n-am fi supravietuit în ultimii 2000 de ani.
La oraș, unde stai, cu siguranță ai toate certificatele, ștampilele și semnăturile in regulă. Nu de alta, dar dacă, Doamne ferește!, vine un cutremur, să ți se prăbușească locuința cu ele în regulă. Că doar toate au fost date pe bune ... exact ca la Colectiv.
Eu văd prima oară un articol despre cabana asta. Dar probabil este vina mea că le-am scăpat pe celelat patru ... Probabil au fost scrise înainte ca eu să urmăresc pagina Republica pe FB, acu' vreo 3-4 ani.
Ce noroc cu tine, bibicule, că le știi și le vezi pe toate!
Certificatul energetic îl interesează pe cel ce vrea să cumpere și ignifugarea este o procedură ce întârzie câteva minute (11) aprinderea cu flacără a lemnului! Pe multe spații publice AGLOMERATE scrie că nu au autorizație de incendiu, foarte multe ale statului ce jumulește fără jenă orice privat, și că intri pe proprie răspundere... aici, la stat, la școli, la grădinițe, consumă-ți energia corectivă!
Investiția în cestiune este un lucru frumos și pozitiv, și efortul investitorului de toată lauda, mai ales că că golgota lui nu s-a terminat, întreținere construcție și drum, pompă de căldură... Dar cel mai lăudabil este că se implică în umanizarea relației cu funcționarul român și cu instituțiile statului, adică să netezească calea următorilor cutezători!