Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Impozitarea pensiilor speciale, aprobată de comisia de buget din Senat. Consultant fiscal: Proiectul este un gest de solidaritate socială cu cei ce plătesc contribuții la pensii ani întregi

Eugen Teodorovici - Foto Inquam Photos / Ilona Andrei

Foto Inquam Photos / Ilona Andrei

Un proiect inițiat de ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, aprobat marți în comisia de buget finanțe a Senatului, prevede impozitarea cu 30% a pensiilor speciale cuprinse între 7.000 şi 10.000 de lei și cu 50% pensiile speciale de peste 10.000 de lei.

Parlamentarii, foștii președinți, militarii care au luptat în teatrele de operațiuni care primesc astfel de pensii ar urma să fie afectati de această impozitare.

„Impactul pentru anul viitor este de aproximativ jumătate de miliard de lei”, a spus Teodorovici, care a precizat că nu va fi taxată componenta din pensii bazată pe principiul contributivităţii.

Adrian Bența, consultant fiscal, consideră că proiectul de impozitare a pensiilor speciale este un gest de solidaritate socială cu cei ce plătesc contribuții la pensii ani întregi.

„O remarcă tehnică. Există mai multe decizii ale CCR care pornesc de la decizii ale CEDO ce spun că statul român are o largă gamă de impozitare atât timp cât nu afectează drepturile fundamentale ale cetățeanului. 

Aș vrea să subliniem faptul că dacă ea are denumirea de pensie, nu înseamnă că este pensie. Aceasta este o sumă, o indemnizație care nu a avut la bază contributivitatea.

Eu sunt de acord că trebuie recompensate anumite activități ale statului român - cei care au fost în teatrele de operațiuni, chiar și magistratii -, numai că toate acestea trebuie să reflecte bunul simt și realitatea economică. Impozitarea pensiilor speciale eu o vâd ca un gest de solidaritate socială cu cei ce plătesc contribuții la pensii ani întregi”, a explicat la Digi24 consultantul fiscal Adrian Bența. 

Pensia medie în România depășește cu puțin 1.000 de lei.

Proiectul va fi trimis către plenul Senatului.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • nu inteleg de ce :in cuponul recent figureaza punctul de pensie majorat ,dar cuantumul pensiei a ramas neschimbat ?ce vina avem noi acestia ,care am iesit la pensie din PARLAMENTUL ROMANIEI,CCR,CONS.LEGISLATIV ,caci si noi eram salariati ,nu parlamentari;
    • Like 0


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult