În 2013, Timișoara a încercat un experiment cultural. A pus jazz-ul în mijlocul orașului și a sperat că lumea o să vină. A venit!

„JAZZx începe în fiecare an la șase dimineața cu acorduri de pian. Rezonanțe de acordaj, aproape tăcute, dar care pentru mine înseamnă că toate lucrurile sunt la locul lor. Că suntem pregătiți.”

Așa descrie Norbert începutul fiecărei ediții JAZZx – nu prin lista de artiști, nu prin afiș, ci printr-un moment intim, sonor și fragil, care se întâmplă înainte de orice public. E liniștea de dinainte de festival.

JAZZx a pornit în 2013 ca un „eveniment urban cu acces liber”, un concept creat pentru dosarul de candidatură al Timișoarei la titlul de Capitală Culturală Europeană. Cu resurse limitate și cu un pariu mare: că jazzul, acest gen văzut adesea drept elitist, poate prinde rădăcini pe asfaltul unui oraș bănățean.

Și a prins. Macy Gray a umplut Piața Victoriei încă de la prima ediție. Apoi a venit Anoushka Shankar, The Cat Empire, Marcus Miller, Diane Reeves, Gregory Porter, Chick Corea. De la ediție la ediție, festivalul a devenit mai mult decât o simplă suită de concerte – s-a transformat într-un fenomen cultural care a redefinit relația orașului cu muzica și cu spațiul. A schimbat fața orașului – la propriu și la figurat – prin felul în care a ocupat spațiul public, prin modul în care a adus laolaltă tineri și vârstnici, localnici și turiști, poeți și sunetiști, parteneri instituționali și voluntari.

Momente definitorii: Jacob Collier și echipa care s-a sudat

Unul dintre cele mai puternice momente din istoria JAZZx rămâne prezența lui Jacob Collier – pe atunci (2016) un nume emergent, aflat la începutul unei cariere care avea să devină spectaculoasă. „Ne-am dorit, încă de la început, să prezentăm artiști aflați în ascensiune pe scena mondială”, povestește Norbert. Împreună cu Quincy Jones Management am reușit să-l aducem la Timișoara pe Collier care și-a lansat chiar atunci, în fața publicului JAZZx, albumul de debut internațional. Între timp, muzicianul a adunat șapte premii Grammy. Pentru noi, acel moment a fost un vot de încredere din partea industriei internaționale și începutul unei deschideri reale către marile turnee de jazz din Europa.”

Norbert își amintește ediția a treia ca fiind acel moment când lucrurile au început să se lege cu adevărat. „Ne-a cimentat ca echipă”, spune el simplu și cu recunoștință. Nu mai era vorba doar de artiști sau de atmosferă, ci de faptul că relațiile cu echipele locale – scenotehnică, filmare, fotografie – au început să prindă rădăcini. „Toată rețeaua logistică din spate a început să funcționeze ca un sistem”, povestește. Pentru prima dată, JAZZx nu a mai fost un pariu de moment, ci un eveniment care avea să se întâmple, firesc, în fiecare an. Ediția aceea a pus bazele reale pentru tot ce a urmat.

„În 2006, glumeam cu prietenii că poate, într-o zi, îl vom aduce pe Chick Corea la Timișoara. A fost doar un vis, nici măcar un plan.” În 2017, Chick Corea a cântat pe scena JAZZx, cu Elektric Band, în cea mai importantă formulă a carierei sale. A fost un moment care a dat nu doar sens anilor de muncă, ci și direcție pentru tot ce avea să urmeze. „Atunci am înțeles că JAZZx nu mai e un festival care speră. E un festival care convinge, că putem deschide orice conversație, cu orice agent sau artist și că răspunsul va fi: venim.”

Poezie pe scenă și lecții în culise

În Londra, la o petrecere, Norbert descoperea în 2018 grupul Tongue Fu – o combinație de poezie și muzică live. „Era un stil pe care nu-l mai întâlnisem. La final, m-am dus la ei și le-am spus ce facem în Timișoara. O săptămână mai târziu i-am sunat și așa a început o relație care durează deja de opt ani.” Și așa s-a născut scena de Spoken Word de la JAZZx și o adevărată școală de poezie performativă pentru România.

JAZZx nu înseamnă doar concerte, ci și un teritoriu fertil pentru întâlniri, învățare și experiment. În jurul acestei deschideri s-au conturat școlile de vară pentru muzicieni, masterclassurile cu artiști internaționali și întâlnirile dintre generații. „De la început ne-am dorit ca JAZZx să aibă și o componentă educațională”, spune Tako. „Să fie o scenă, dar și o școală. Să oferim un spațiu real de creștere pentru artiștii tineri, nu doar o șansă de a fi văzuți.” Aceste inițiative sunt o parte esențială a identității festivalului, la fel de importante ca marile nume de pe afiș.

În Timișoara se dansează pe jazz

„Pentru o săptămână, Timișoara respiră jazz. Se schimbă energia orașului. JAZZx e despre comunitate în primul rând.” Norbert povestește despre impactul festivalului în HoReCa, despre turiștii din Germania, Serbia, chiar India care își plănuiesc concediile în funcție de JAZZx. Deși jazzul e adesea perceput ca un gen al introspecției, în Timișoara el a devenit o formă de celebrare comună. „Oamenii dansează pe jazz. Și e firesc să o facă. A plouat torențial în timpul concertului Cat Empire. Oamenii au dat scaunele la o parte și au început să danseze în fața scenei. A fost una dintre cele mai frumoase atmosfere”, spune Norbert. De la energia explozivă a concertelor The Cat Empire, Liv Warfield sau Ezra Collective, până la jam session-urile nocturne din localuri, JAZZx a reușit să construiască o atmosferă care invită la libertate, la mișcare, la bucurie împărtășită. În fiecare an, în mijlocul orașului, jazzul se transformă în ritm de petrecere, fără să-și piardă profunzimea.”

Anul în care totul era perfect – dar nu s-a întâmplat

2020 a fost, pe hârtie, cel mai ambițios line-up: Herbie Hancock, Wynton Marsalis, GoGo Penguin, Ezra Collective, Nubya Garcia... „Cel mai bun line-up pe care l-am avut vreodată, dar nu s-a întâmplat.” Pandemia a închis orașele, dar a deschis noi drumuri. JAZZx a creat proiecte-satelit, precum „Strada fără nume”, a dus muzica și poezia în peste 15 orașe din țară.

2023 - Festivalul care a pornit cândva ca un proiect menit să susțină candidatura Timișoarei la titlul de Capitală Culturală Europeană s-a regăsit în 2023 chiar în centrul acelui moment istoric. O ediție extinsă, pe cinci zile, densă, poate cea mai complexă de până atunci, cu două școli de vară desfășurate simultan pentru muzicieni și poeți, cu scene în centrul orașului și cu artiști care călătoreau cu autocarele prin Europa, de teamă să nu piardă zboruri. Pentru echipa din spate a fost un punct culminant, iar pentru oraș, o deschidere vizibilă spre lume. În acel an, publicul a venit nu doar din Timișoara, ci și din Serbia, Ungaria, Germania, Marea Britanie. „Anul Capitalei ne-a ajutat enorm pe partea de expansiune geografică”, spune Norbert Tako. „De atunci, interesul din afară crește constant. JAZZx a devenit o destinație.”

JAZZx la ediția 13: platformă, scenă, simbol

La 12 ani de la prima ediție, JAZZx se pregătește să deschidă cea de-a 13-a. Între timp, festivalul a crescut mult peste granițele orașului: a avut evenimente la Londra, Budapesta și Belgrad, a creat scene și contexte de exprimare pentru o întreagă generație tânără de artiști. De-a lungul anilor a adunat pe scenele sale artiști care au în portofoliu peste 130 de premii Grammy, confirmând astfel reputația internațională a festivalului. „Spun cu mândrie că JAZZx este, astăzi, o ancoră pentru muzicienii tineri din România”, spune Norbert. „Este locul unde își doresc să ajungă, chiar și ca spectatori, dacă nu cântă pe scenă.”

JAZZx 2025 propune o structură dinamică ce îmbină experiența festivalului propriu-zis cu o serie de evenimente înaintea celor trei zile de concerte în Piața Libertății. Publicul este invitat la JAMzz Sessions și la prima ediție de Showcase Stage, cu artiști selectați în cadrul unei competiții cu aplicații din peste 20 de țări. Pe scena principală, lineup-ul reunește nume consacrate și voci fresh ale jazzului internațional și local: Béla Fleck, Jacob Banks, Adi Oasis, Meshell Ndegeocello, The Philharmonik, New Fossils, IOANAx SoulTrain, Amphitrio și Zaharenco. Diminețile încep cu scena de Spoken Word și serile se încheie cu Night Sessions – un spațiu liber de improvizație și colaborare între artiști.

JAZZx este o platformă, o scenă și un simbol pentru județul Timiș, pentru Timișoara, dar și pentru un public internațional în continuă creștere.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp