Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

În 2015, lui Liviu Dragnea imunitatea parlamentară îi făcea „rău fizic”. Între timp, s-a vindecat

Liviu Dragnea

Marți, PSD și ALDE au făcut scut în fața Rovanei Plumb și au respins cererea procurorilor de a începe urmărirea penală a acesteia în dosarul Belina. În urmă cu mai puțin de doi ani, însă, la sfârșitul lui 2015, șeful PSD se declara clar în favoarea eliminării imunității parlamentare. 

„Dacă vom reuşi până la urmă să votăm, aprobăm modificarea Constituţiei, o să insist să scoatem imunitatea parlamentară de acolo”, spunea Dragnea la Pro TV. Discuția avea loc în contextul în care senatorii trebuiau să voteze pentru reținerea și arestarea preventivă a social-democratului Dan Șova, considerat omul lui Victor Ponta, în dosarul CET Govora, dar și pentru reţinerea şi arestarea preventivă a doi deputaţi liberali, Ioan Oltean şi Cătălin Teodorescu.

Liviu Dragnea: „Mie personal nu mi-e bine, îmi face rău fizic, să decid eu, care nu sunt judecător”

Liderul PSD a declarat atunci că partidul său va susține cererile procurorilor. „Mie personal nu mi-e bine, îmi face rău fizic, să decid eu, care nu sunt judecător - parlamentarii trebuie să facă legi, poate în '90 s-au gândit, atunci erau vremuri tulburi, pentru protecţie, să nu apară o putere abuzivă care să ia cu duba parlamentarii; nu cred că mai e România în situaţia respectivă, suntem în UE, suntem membrii NATO, avem parteneriate serioase, statul de drept funcţionează, nu ne mai putem gândi vreodată că aici poate să apară o dictatură”, a spus atunci Dragnea.

Marți, după ce deputații au protejat-o de urmărirea penală, Rovana Plumb le-a mulțumit pentru că au apărat statul de drept: „Vreau să mulțumesc tuturor colegilor mei pentru că au apărat astăzi principiile fundamentale ale statului de drept, și mă refer la separația puterilor în stat”, a spus ea după anunțarea rezultatului votului.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Gion check icon
    Bai, nene orice iese pe gura unui pesedeu privind respectarea legilor e clar minciuna din start. De ce? Fiindca un om cu bun simt, cinstit nu se duce sa faca politica in pesede. Cand alegi pesede e clar ca vrei sa fii partas la impartirea "feliei". La fel ca si votacul pesede care urmareste doar pomana si mica ciordeala.
    • Like 1


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult