Vara aceasta, Primăria Sectorului 4 a desființat spații verzi, a micșorat trotuare și a construit în schimb parcări cu barieră. De la Unirii până pe Șoseaua Olteniței, trecând prin Șincai sau pe la Timpuri Noi, mai multe porțiuni verzi au fost reduse sau asfaltate, spațiul vital al copacilor de pe ele a fost restrâns la câte un petic de pământ înconjurat de borduri, iar în unele locuri gardurile vii de la grădinile blocurilor au fost scoase și înlocuite cu un brâu de granit.
Șoseaua Olteniței.238. Până în 2022, pe această porțiune era un gard viu aflat în stare bună. În vară a fost înlocuit cu un brâu de granit, la fel cum s-a întâmplat și pe alte sectoare din Șoseaua Olteniței. Sursa: Google Maps
Sursa: Google Maps
Acest lucru se petrece în timp ce în marile orașe europene administrațiile se străduiesc, pe fondul provocărilor aduse de schimbările climatice, să mărească suprafețele verzi. Lipsa unui loc de parcare reprezintă, într-adevăr, o sursă majoră de stres și uneori chiar de conflicte în jungla urbană din București. Câteodată, singurul lucru pe care îl vrei într-un oraș neprietenos este să lași mașina cât mai aproape de bloc și să te refugiezi la tine în casă, cu termopanele închise și televizorul deschis. Dar acest lucru se întâmplă tocmai pentru că Bucureștiul le oferă locuitorilor săi o calitate atât de redusă a vieții. Creșterea suprafețelor asfaltate și a numărului locurilor de parcare, reducerea porțiunilor cu vegetație și punerea copacilor în stare de risc, încurajarea transportului cu mașina personală în detrimentul transportului public, lipsa unor spații comunitare vibrante duc în final la un oraș și mai ostil. Un oraș în care care nu faci decât să trăiești prost oricât de mulți bani ai avea. Ideea de bază este rezumată de Alexandru Oprița, de la Fundația Comunitară București, unul dintre oamenii pe care i-am intervievat pentru acest articol: „Trebuie să ne hotărâm în ce oraș vrem să trăim. Un oraș în care vrem să putem respira, în care să avem umbră și să nu ne topim vara sau un oraș în care vrem să ieșim din bloc în mașină, să ne teleportăm în altă parte?”.
În luna iulie, primarul Daniel Băluță anunța pe Facebook „noi locuri de parcare și spații verzi pe Șoseaua Olteniței”. O simplă plimbare îți arată că, de fapt, este vorba de spații verzi betonate.
Astăzi, de-a stânga și de-a dreapta Șoselei Olteniței, se află o mare parcare. În locul unor spații verzi care existau de ani de zile, au rămas câteva petice bordurizate de pământ în care ar trebui să supraviețuiască niște arbori.
Șoseaua Olteniței 240. Înainte, pe această secțiune se aflau trei spații verzi. Acestea au fost înlocuite de parcări. Dedesubt, găsiți o imagine din iulie 2022 -cea mai recentă de pe Google Maps, lucrările fiind finalizate ulterior. Sursa: Google Maps
Sursa: Google Maps
Șoseaua Olteniței. În partea din dreapta a imaginii se afla înainte un spațiu verde.
Imagine surprinsă în vară, după desființarea unui alt spațiu verde, tot pe Olteniței.
Așa arăta în vară baza unor arbori
Specialiștii consultați de Republica spun că arborii de pe Olteniței - precum cel de mai jos, sunt în pericol. Imagini surprinse în vară, în timpul lucrărilor, au scos la iveală felul în care arătau lucrurile sub stratul de pământ și cât de aproape de rădăcină se întindea, cel puțin în câteva cazuri, betonul.
În această fotografie se observă cum Primăria a încercat extinderea „ghiveciului” unuia dintre arbori, lăsând astfel expusă, pentru o vreme, imaginea dezolantă de la baza trunchiului.
Un alt arbore, aceeași situație.
Într-un răspuns trimis Republicii, Primăria Sectorului 4 susține că lucrările menționate mai sus urmează „Strategia de dezvoltare a Sectorului 4 pentru perioada 2020-2024 sunt modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii urbane, protecția mediului și gestionarea durabilă a teritorului” și că șoseaua Olteniţei „se află într-un amplu proces de reabilitare, modernizare și reconfigurare, urmând să devină una dintre cele mai moderne artere din sudul Capitale”. Totodată, Primăria mai susține că „lucrările de reabilitare a sistemului rutier în zona respectivă s-au executat în conformitate cu planurile de investiții aprobate pentru Sectorul 4 al Municipiului București, în baza proiectului tehnic și a avizelor prevăzute de legislația în vigoare”.
Piața Unirii: Trotuar transformat în parcare
Recent, Hotnews a scris că Primăria Sectorului 4 a transformat un trotuar din Piața Unirii, vizavi de Hotel Horoscop, în parcare cu barieră și a betonat o parte din spațiul verde care se afla acolo. La sesizarea vecinilor, Poliția Locală din cadrul Primăriei Capitalei a cerut constructorului documentele în baza cărora a făcut lucrările pe spațiul verde, însă firma nu s-a prezentat și a fost amendată cu 100.000 lei, potrivit datelor transmise de Primăria Capitalei, relatează sursa citată. Un caz similar s-a petrecut și în apropierea stației de metrou Timpuri Noi, unde copacii au fost tăiați, iar întreaga suprafață a fost asfaltată, pentru amenajarea unei parcări. Potrivit datelor transmise de Primăria Capitalei la solicitarea HotNews.ro, municipalitatea nu a emis niciun aviz de defrișare, iar firma contractată de Primăria Sectorului 4 pentru lucrări a fost amendată cu 5.000 de lei pentru tăierea ilegală a copacilor.
Șincai: Locuitorii acuză diminuarea spațiului verde și afectarea sănătății copacilor
În luna august un grup civic, Acțiunea Comunitară Tineretului, reclama, printr-o scrisoarea deschisă postată pe Facebook, diminuarea spațiului verde și afectarea sănătății copacilor de pe Bulevardul Gheorghe Șincai, ca urmare a lucrărilor de amenajare comandate de Primăria Sectorului 4.
Foto: Arbori din zona Șincai, în timpul lucrărilor comandate de Primăria Sectorului 4. Sursa: Acțiunea Comunitară Tineretului
„După verificările făcute de autorități, în urma mai multor sesizări trimise de locuitorii cartierului Tineretului către Primăria Generală București, a rezultat că Direcția de Mediu nu a fost informată de administratorul spațiilor verzi publice cu privire la diminuarea spațiului verde și afectarea vegetației arborescente existente pe traseul lucrărilor de amenajare/ reconfigurare a trotuarelor și nu a primit vreo solicitare de emitere aviz de specialitate pentru amenajarea/ reamenajarea spațiilor verzi în cauză, conform prevederilor H.C.G.M.B. nr. 304/ 2009 privind aprobarea Normelor de protecție a spațiilor verzi pe teritoriul Municipiului București”, se arată în scrisoare deschisă, în care se precizează că firma constructoare a fost amendată de Garda de Mediu cu suma de 20.000 de lei.
Lucrări începute fără informarea locuitorilor din zonă
Camelia Băcioiu, reprezentantă a Acțiunii Comunitare Tineretului, spune că lucrările au început fără informarea locuitorilor din zonă. „Nu am știut niciunul dintre noi ce se vrea, nu a existat niciun panou, nicio notificare nici pe site-ul primăriei, ne-am trezit cu șantierul pe bulevard. Am observat cum se sparge trotuarul, apar borduri de jur împrejurul copacilor, copacii au fost juliți, s-a turnat ciment aproape de rădăcina lor. Sunt rădăcini care au fost tăiate și ne-am mobilizat”, a declarat Camelia Băcioiu.
Foto: Acțiunea Comunitară Tineretului
Trebuie menționat că nici în cazul amenajării de pe Șoseaua Olteniței, locuitorii nu au fost informați în legătură cu aliminarea spațiilor verzi.
Arborii, în general, nu au organe vitale, cum are omul. Dacă îl împușc pe om în inimă, a murit. Toate modurile în care atacăm noi arborii îi fac să moară, dar nu de pe-o zi pe alta, pentru că ei au substanțe stocate, în trunchi și în ramuri. Ce vedeți dumneavoastră, că rezistă încă doi-trei ani, este din mâncarea pe care și-au pus-o deoparte în anii trecuți. Și, pentru că nu mor de astăzi pe mâine, rareori se face legătura între faptul că li s-au tăiat rădăcinile și li s-au lăsat câțiva centimetri de pământ
Camelia Băcioiu amintește de o altă lucrare făcută de Primăria Sectorului 4, în urmă cu câțiva ani. „Același lucru s-a întâmplat pe Bulevardul Tineretului, Primăria Sectorului 4 a primit în administrare de la Primăria Generală, prin primarul Firea, Bulevardul Tineretului, pentru a amenaja parcări. Parte din spațiu verde și parte din trotuar au fost tăiate. S-au amenajat pe ambele laturi ale bulevardului parcări în spic, spațiul verde care exista ori a fost betonat pentru parcare, ori în jurul copacilor s-au adăugat niște borduri, astfel încât alveolele lor au devenit foarte mici. Acum, la câțiva ani de la amenajare, observăm, zi de zi, cum copacii respectivi mor sufocați. Oricine trece pe bulevard poate vedea că majoritatea arborilor mai au ceva frunze la baza trunchiului, coroanele sunt uscate și putem să ne uităm la ei cum mor în urma acestor amenajări. Grădinile blocurilor respective aveau niște garduri vii, bătrâne și bine crescute, verzi, sănătoase. Toate, absolut toate, au fost tăiate, a apărut un gărduleț albastru metalic, cu logoul primăriei și de jur împrejurul lui tuia. Mii și mii de copăcei de tuia, o parte s-au prins, alții s-au uscat. acum avem niște tuia, niște lipsă și gărdulețe albastru cu logoul primăriei”, spune Camelia Băcioiu.
Diana Culescu, peisagist: „Toate modurile în care atacăm noi arborii îi fac să moară, dar nu de pe-o zi pe alta”
Diana Culescu, președintele Asociației Peisagiștilor din România, a văzut ce s-a întâmplat pe Bulevardul Tineretului și spune că arborii supuși unui astfel de tratament mor în timp. „Arborii, în general, nu au organe vitale, cum are omul. Dacă îl împușc pe om în inimă, a murit. Toate modurile în care atacăm noi arborii îi fac să moară, dar nu de pe-o zi pe alta, pentru că ei au substanțe stocate, în trunchi și în ramuri. Ce vedeți dumneavoastră, că rezistă încă doi-trei ani, este din mâncarea pe care și-au pus-o deoparte în anii trecuți. Și, pentru că nu mor de astăzi pe mâine, rareori se face legătura între faptul că li s-au tăiat rădăcinile și li s-au lăsat câțiva centimetri de pământ. Noi vedem azi că sunt verzi și sunt bine, dar uitați-vă pe Bulevardul Tineretului. Au fost verzi și acum nu mai sunt verzi. Au murit”, spune Diana Culescu.
Am întrebat-o ce șanse există ca arborii de pe Olteniței ale căror imagini au fost publicate mai sus să rămână sănătoși. „Vă faceți iluzii”, ne-a răspuns.
„Problema principală este impermeabilizarea solului și în același timp introducerea unei secțiuni de trotuar care are măcar 50 de centimetri în adâncime. Noi vedem doar ce se întâmplă la suprafață, dar, ca să se facă acele spații, s-au tăiat rădăcinile arborilor. Prin urmare, ca drumul acela să poată să suporte greutatea unei mașini se taie rădăcinile cu care un arbore se sprijină sau se hrănește. Problema când se taie rădăcinile este, pe de-o parte, că arborele nu mai are cu ce să se hrănească, pe de altă parte îl lăsăm doar cu ce a reușit să strângă pe trunchi și în ramuri și îl facem să fie un arbore instabil, care la un moment poate să cadă pe mașini”.
„Una dintre vulnerabilitățile noastre în fața schimbărilor climatice este fenomenul insulei de căldură”
Alexandru Oprița este coordonator de programe la Fundația Comunitară București și membru al Grupului de Acțiune Civică Cișmigiu. Se ocupă de Platforma de Mediu pentru București, prin care Fundația comunitară București aduce împreună cetățeni, membri ai societății civile, reprezentanți ai administrației, companii și oameni din mediul universitar pentru a găsi soluții astfel încât orașul să devină mai respirabil. Prin Platforma de Mediu sunt acordate finanțări ONG-urilor pentru proiecte dedicate zonelor naturale urbane și spațiilor verzi în comunitățile de cartier.
În contextul schimbărilor climatice, noi trebuie să căutăm să reducem impactul insulei de căldură. Asta înseamnă să căutăm să de-betonăm cât putem orașul, să avem cât mai multe suprafețe permeabile, care, culmea, nu ne ajută să avem doar o temperatură mai scăzută în oraș, dar ne ajută și să absorbim mai bine apa. Vor fi perioade prelungite de secetă și perioade de ploi în rafală, în care o să ne trezim cu jumătate de oraș inundat.
Spații verzi precum cele asfaltate în ultimele 6 luni de Primăria Sectorului 4 sunt esențiale pentru menținerea sănătății orașelor.
„Trebuie să ne hotărâm în ce oraș vrem să trăim. Un oraș în care vrem să putem respira, în care să avem umbră și să nu ne topim vara sau un oraș în care vrem să ieșim din bloc în mașină, să ne teleportăm în altă parte. Acum trăim într-un oraș în care avem mai multe mașini decât arbori. Sună destul de șocant când te uiți la aceste cifre, dar cam asta e realitatea. Avem, în jur de 1,8 milioane și ceva de autovehicule și, în schimb, în zona aliniamentelor stradale, putem vedea șiruri întregi de copaci uscați din cauza poluării, din cauza lucrărilor de toaletare, din cauza intervențiilor la baza arborilor. De unde își pot trage resursele, dacă noi betonăm tot în jur? E rău nu doar pentru arbori, e rău și pentru oraș în sine. În contextul schimbărilor climatice, noi trebuie să căutăm să reducem impactul insulei de căldură. Asta înseamnă să căutăm să de-betonăm cât putem orașul, să avem cât mai multe suprafețe permeabile, care, culmea, nu ne ajută să avem doar o temperatură mai scăzută în oraș, dar ne ajută și să absorbim mai bine apa. Vor fi perioade prelungite de secetă și perioade de ploi în rafală, în care ne trezim cu jumătate de oraș inundat. Noi trebuie să avem o suprafață cât mai permeabilă în oraș, pentru a permite apei rămână în pământ. Vegetația e un mod prin care putem obține acest lucru”, explică Alexandru Oprița.
Faptul că multe spații verzi arată neîngrijit în București nu înseamnă că putem renunța liniștiți la ele și că le putem înlocui cu asfalt.
„Asta e o problemă de design a spațiilor verzi, multe sunt abandonate, par doar niște bucăți de pământ bătătorit și oamenii cred că ele pot fi sacrificate oricum, pentru că oricum nu-și îndeplineau funcțiunea de spațiu verde. Dar nu este chiar așa, în București deja există studii în sensul ăsta, în raportul de cercetare privind starea mediului în București pe care noi l-am lansat prin platforma de mediu. Una dintre vulnerabilitățile noastre în fața schimbărilor climatice este fenomenul insulei de căldură, dat de faptul că foarte mare parte a orașului e betonată. Evident că o suprafață verde îți reține altfel căldura decât o suprafață betonată”, spune Alexandru Oprița.
El militează pentru crearea unor spații verzi reziliente, care să nu necesite o îngrijire prea laborioasă sau cantități prea mari de apă.
„Trebuie să ne întoarcem la un peisaj mai natural, cu specii din flora spontană. Dacă vom avea flori de câmp, nu înseamnă că locul ăla e o pârloagă, înseamnă că e un loc vedre funcțional, care răcește orașul, găzduiește biodiversitate și poate arăta, de multe ori, destul de estetic, în funcție de mixul de ierburi pe care îl selectăm”, crede Alexandru Oprița.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.