Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

În spitalul Covid, am văzut chiar lângă mine o pacientă care refuza isteric tubul de oxigen și își smulgea branula. De ce sunt periculoși oameni precum Flavia Groșan

Foto: Facebook Miruna Troncotă (Vlada)

2020. În ultima mea zi de internare în spital de Covid am văzut chiar lângă mine o pacientă de 60+ adusă de urgență cu ambulanța care refuza isteric tubul de oxigen și își smulgea încontinuu branula, împroșcând totul cu sânge în jur. Medicii pneumologi încercau să-i vorbească calm, să o liniștească și să îi explice ca la 90 saturație de oxigen în plămâni nu poate supraviețui fără tubul de oxigen. Era diabetică și supraponderală. Ea urla și spunea că se sufocă din cauza lor și că va fi otrăvită de ei, că aparatul arată cifre măsluite și că oricum ea nici nu are covid. Abia mai respira, horcăind. Medicii calmi au încercat să vorbească cu fiica pacientei - explicându-i situația telefonic și rugând-o pe aceasta să își liniștească mama și să accepte tratamentul deoarece situația e foarte grava. Fiica s-a răstit la ei și a spus să o lase în pace - sa nu-i pună niciun oxigen că sunt numai minciuni, întărind suspiciunile și istericalele femeii. Medicii au venit cu formularul de consimțământ și au cerut femeii să semneze ca nu accepta tratamentul. A semnat. Vedeam neputința și epuizarea din ochii lor- singurii vizibili în costumul de astronaut pe care-l purtau zilnic de aproape un an de zile. Pentru ei nu era nici primul nici ultimul astfel de caz. Pentru mine era șocant.

Eu am ieșit din spital în acea zi (după ce statusem cu tubul de oxigen aproape 5 zile ca să pot respira din nou normal), dar încăpățânarea acelei femei de a refuza atât de violent tratamentul, în contextul în care nu mai putea aproape deloc să respire m-a neliniștit foarte tare. Era clar într-un atac de panica și pe un fond de imensă neîncredere în autorități alimentată de anumite televiziuni și voci iresponsabile din spațiul public ea a decis pentru sine. Am aflat ulterior de la medici că în câteva zile a pierdut lupta cu viața, sub ochii neputincioși ai tuturor.

Habar nu am ce ar fi de invatat din asta, dar pe mine experiența Covid în spital m-a zguduit din temelii. Persoane precum Flavia Groșan care împrăștie aberații obținând mediatizare cred că sunt foarte nocive mai ales pentru acele categorii de public vulnerabile in fata dezinformării. Aceste categorii de persoane marcate de neîncredere extremă nu ar trebui blamate public că nu au capacitatea de a filtra informația - ar trebui ajutate de autorități să nu cadă pradă unor astfel de mesaje toxice, iresponsabile, care într-o mare măsură duc la pierderi de vieți omenești. Dacă acea femeie ar fi fost la un pas să-și încheie socotelile cu viața și folosea venitul la spital și refuzul tratamentului ca metoda - era una. Sunt multe de discutat și în privința “sinuciderii asistate voluntare”. Dar acest caz nu implica moartea voluntară. Ea spunea necontenit ca vrea sa fie lasata să plece acasă mai repede, la nepoței... Din acest motiv consider necesar ca persoane ca acest “medic” Flavia Groșan ar trebui sancționate dur.

Această întâmplare a avut loc acum câteva luni. Am depășit boala, desigur nu fără urmări. Am decis să mă expun și să iau această poziție în contextul scandalului recent al medicului care îndeamnă pacienții Covid să nu accepte intubarea. Poate povestea aceasta dă măcar o mână de ajutor unor persoane să gândească mai limpede și să aibă încredere în eforturile medicilor - care nu sunt perfecte și nici nu garantează viața, dar pot face bine, fiind cruciale în anumite situații - cum e intubarea - în spatele lor fiind cercetări riguroase și știinta și milioane de vieți salvate nu simple “miracole”. Atât.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dar pe una care se da isteric cu fundul de podea ca unii "psd-isti" nu gandesc ca ea sau alta care urla isteric la o manifestatie ilegala ca psd-istii fura viitorul copilului ei nu i-ai vazut? O bolnava care refuza oxigenarea fiind mai putin constienta tocmai din cauza slabei oxigenari a creierului e isterica? Chiar daca suntem obligati sa gandim toti la fel, eu imi permit sa consider isterica pe autoarea observatiilor despre un bolnav.
    • Like 0
    • @ Alexandru Roman
      Poc cu mămăliga în geam!
      Despre ce e vorba în relatarea doamnei,și cu ce prostii veniți dvs.!?!
      Bleah!Bine v-a mai dresat,da,exact PSD!Ăsta e sindrom Stockholm de-a dreptul,vai de voi!Și vai de țara asta că sunteți mulți al dracului.Urât a mutilat comunism-ceaușismul națiunea română,urât de tot!
      • Like 1
  • Asumand ca persoana care vorbeste despre aceste subiecte nu este rau intentionata , putem numi acest fenomen : iresponsabilitate civica.
    Toate personajele astea grotesti , mi-aduc aminte de copilarie cand un pustan incerca sa ne convinga pe noi copii de 7-8 ani , ca saritul de la inaltime este o nimica toata . El doar vroia sa faca pe desteptul dar tot acest joc s-a soldat cu picioare in ghips.
    Nu prea sunt multe de spus cand oameni mor din cauza prostiilor pe care unii le debiteaza la televizor in numele libertatii de opinie. Eu nu vad diferenta dintre unul care spune ca la sediul guvernului este o bomba si unul care spune ca masca este inutila si ca oxigenul este daunator la sanatate.
    • Like 4
    • @ Radu Bogdan
      Dar , celebra imbecila ,,sosoaca, care urla peste tot cu volumul la maxim ,ca;;masca este inutila si ilegala !
      --- Dar moarte este legala ???
      • Like 2
  • O singura data am ajuns in situatia sa am nevoie de oxigen, la urgenta. Realmente e asa de rau ca nu e fortza nici de controlat sfincterele sau de apucat ceva + sa trag, nici nu aveam control sa ridic mana sau sa strang degetele cu unghiile invinetite... fara oxigenare suficienta creierul nu functioneaza rational si subconstientul scoate varii reactii si expresii la nivel animalic.
    Altfel ar fi interesant de dat cateva carti cadrelor medicale cu tehnici de a calma pacientii din modularea vocii si tonului. Dentista de copii unde merge fiica mea are cateva tehnici de nu misca/nu reactioneaza copiii si coopereaza cu uimire ca hipnotizati.
    • Like 2
  • Si eu am avut COVID CU SATURATIE 86% si m-am tratat acasa
    Un prieten fff bun cu 63% saturatie ,avand varsta de 60 ani s-a tratat acasa
    Deci SE POATE SI FARA SPITAL
    • Like 0
  • Tatal meu a murit in spital si erau momente cand nu mai dorea masca pe care o scotea din cand in cand. Cand o scotea ii era bagata fortat inapoi cu mare tam tam. Cand exista creier si putina empatie trebuie sa mai vorbesti si cu pacientul sa vezi ce doreste, cum se simte, etc... Referitor la 90% oxigen, eu m-am tratat acasa iar oxigenul mi-a scazut la 90% si pot sa-ti spun ca nu horcaiam cum aberezi tu in articol. Respiratia era ingreunata, simteam plamanii dar respiram fara mari probleme. Oamenii bolnavi trebuie tratati cu empatie, comunicare si blandete in afara de 20 de medicamente bagate direct in vena si masca pe fata. Dar se pare ca nimic nu s-a schimbat de pe vremuri cand oamenii erau tratati ca animalele in spitale. Felicitari "eroilor" din spitale!! (aici ma refer numai la cei carora nu le pasa, mai sunt si exceptii carora le spun MULTUMESC)
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult