Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

În țara asta prea batjocorită, prea umilită, prea violată, prea furată, votul e singura promisiune pe care le-o facem copiilor noștri că vom îndrepta lucrurile

Un vot, un tur, patru ani

Mamă, ieși la vot! 

Ai putea crede că timpurile în care femeile nu aveau drept de vot sunt foarte îndepărtate. Că timpurile în care eram considerate inferioare, incapabile să luăm decizii, cu un creier mult mai puțin dezvoltat decât al bărbaților au existat acum sute de ani, într-o istorie care nu ne mai privește pe noi, femeile moderne de astăzi.

În România, de abia în anul 1938 câteva femei au primit drept de vot. Acelea cu vârste peste 30 de ani și cu școală. De abia în 1948, cam pe când se nășteau părinții noștri, prima constituție prevede dreptul la vot al tuturor oamenilor de peste 18 ani, și implicit al tuturor femeilor. De abia din 1948 româncele sunt considerate oameni cu drepturi depline.

Dreptul la vot pentru noi, toate femeile, a fost câștigat prin efortul multor femei vizionare și curajoase, de abia acum câțiva ani. 


Nu îl irosi! Mergi la vot!

Dacă astăzi poți merge unde vrei, când vrei, poți munci într-un birou unde ești considerată valoroasă, și nu o specie inferioară, este pentru că alte femei au luptat pentru tine. Nu le vei cunoaște niciodată, poate niciodată nu te-ai gândit la asta, dar întreabă-te astăzi. Întreabă-te ce poți face TU pentru copiii tăi, pentru viața lor în țara asta prea batjocorită, prea umilită, prea violată, prea furată.

Și ieși la vot, exprimă-te, onorează-ți statutul, nu facilita măsluirea votului tău prin neprezentare. Exprimă-ți dreptul de a vota! Poate nu poți schimba țara, dar votul este singurul moment în care cineva îți cere părerea. În restul momentelor, vorbele tale chiar nu mai contează. Ieși la vot!

Eu votez, tu?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Terminati cu prostiile astea electorale! Romania e o tara de hoti, de banditi si de ticalosi indiferent cu cine am vota. E in sangele celor deveniti politicieni.
    Daca votam, trebuie sa-i votam pe cei care mint si fura mai putin (primari si consilieri o sa fie oricum), ca de facut nu o sa faca nimic...dovada sunt cei 30 de ani trecuti prin democratie.
    • Like 0
  • Servus!

    Frumos demers!

    s-auzim de bine,
    Purice Narcis-Teofil
    • Like 2


Îți recomandăm

Cristian Păun - ASE

„Magistrații sunt puși să valideze constituțional o măsură care e împotriva lor. (…) E un conflict de interese evident, care nu știu cum se poate rezolva.” Foto: Facebook Cristian Păun

Citește mai mult

Educatie-

Vă scriu dintre bănci încă pline de firimituri, foi mototolite și carioci fără capac. E liniște acum, copiii sunt la ora de sport, dar am în urechi încă agitația lor de dimineață, cu ghiozdane care se trântesc și întrebări puse pe fugă: „Domnu’, azi citim din poveste?”, „Domnu’, mi s-a rupt creionul, pot să iau altul?”

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult