Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos
La 30 la sută, câștigă sigur Gabriela Firea. La 50 la sută, câștigă sigur Nicușor Dan. Așadar, 40 la sută e „la bătaie”. Procentele reprezintă prezența la vot, iar în jurul acestei constatări consultanții politici sunt unanimi. Să rafinăm puțin cifrele, ca să înțelegem strategiile.
În București sunt disponibile 1.800.000 de voturi.
În 2016, Gabriela Firea a câștigat 246.000 dintre ele. Prezența la vot a fost de doar 33 la sută, grație strategiei lui Liviu Dragnea de a adormi electoratul cu o campanie strict pozitivă, fără dezbateri și cu o Gabriela Firea băgată „în dulap”. A contribuit mult la starea de lehamite a bucureștenului și strategia dezastruoasă a PNL care a schimbat candidații ca pe șosete. Desigur, s-a votat tot într-un tur, ca și acum, iar „dreapta” n-a avut candidat unic.
Rezultatul din 2016, exprimat în număr de voturi:
- Gabriela Firea: 246.000
- Nicușor Dan: 175.000
- Cătălin Predoiu: 64.000
- Robert Turcescu: 37.000
Prezență la vot în 2016: 33.23% (595.822 de voturi)
Observați că, în 2016, pe doamna Firea a făcut-o primar partidul. Votanții PSD din Capitală, bine struniți de Liviu Dragnea, și-au făcut datoria și au pus ștampila pe candidata partidului. Gabriela Firea nu era cunoscută ca politician, ci ca vedetă TV. Pesediștii n-au votat neapărat cu Firea, ci cu „candidatul nostru”.
Prin urmare, putem spune că 246.000 reprezenta nucleul dur al PSD în București. Ca o observație, cu 4 ani înainte, pentru Sorin Oprescu, pesedistul „independent”, votaseră aproape de 2 ori mai mulți oameni. (430.000 de voturi).
La alegerile europarlamentare de anul trecut, bazinul electoral al PSD în București aproape s-a înjumătățit.
Rezultatul din București la europarlamentarele din 2019, în număr de voturi:
- USR-PLUS - 372.000
- PSD - 153.000
- PNL - 145.000
- ProRO - 63.000
- PMP - 75.000
- ALDE - 38.000
Prezență la vot la alegerile europarlamentare 2019: 49 la sută.
Față de rezultatul din 2016 obținut pentru doamna Firea, PSD a pierdut în 3 ani circa 93.000 de voturi.
Prin urmare, doamna Firea a înțeles că PSD nu mai este un vehicul electoral și a luat atât campania, cât și lista de consilieri, „pe persoană fizică”. „Firea oamenilor” (deci nu a partidului) a însemnat un truc folosit și de „independentul” Oprescu, pentru a extinde baza de votanți tradiționali PSD (aflată în continuă scădere, după cum ușor se observă).
Desigur, a compara alegerile locale cu cele europarlamentare e ca și când ai compara mere cu pere. Mizele sunt altele, emoția este alta. Însă comparația ne este utilă pentru a vedea cât de importantă este prezența la vot în desemnarea câștigătorului de duminică. Deși publicul anti-PSD este majoritar în București (așa cum se vede din ultimul scor politic din 2019), doamna Firea are șanse mari să câștige pe fondul demotivării acestui segment de electorat.
Care sunt avantajele doamnei Firea:
1. Activul PSD este disciplinat și merge la vot așa cum îi cere partidul. În ultimele săptămâni s-a derulat o campanie insistentă de scoatere a pensionarilor la vot: susținătorii doamnei Firea au făcut emisiuni în care le-au explicat bătrânilor că nu este niciun pericol de infectare cu covid dacă merg duminică la urne. Partidul a plusat cu 5 zile înainte de alegeri și a mărit în Parlament pensiile cu 40 la sută, cu același scop de a-i scoate pe pensionari la vot.
2. Armata de angajați la primărie. Unele cifre arată că doamna Firea angajează direct sau indirect, prin companiile municipale, 45.000 de oameni. Înmulțiți cu 2 și aveți cifra oamenilor care depind într-un fel sau altul de banii de la primărie. Mulți dintre ei au venituri consistente, au un loc de muncă stabil, au avantaje materiale, voucere și tichete de vacanță pe care le datorează direct doamnei primar. Ei vor fi primii care vor sări să-și apere matca. „Nu vota cu creierul, votează cu burta!” - mesajul mobilizator al sindicatului STB - este ilustrativ pentru această relație de dependență oarbă dintre politician și angajații pe bani publici.
3. Absența din peisaj a lui Liviu Dragnea. Adică Pericolul. Mobilizarea masivă a românilor la alegerile europarlamentare nu a avut legătură cu revenirea bruscă a sentimentului proeuropean la români, ci cu sentimentul că Dragnea ne confiscă țara. Pericolul Dragnea a dus la o prezență la vot de aproape 50 la sută. Enorm pentru niște alegeri europarlamentare! Acum, fără Dragnea, adică fără iminența unei catastrofe, mulți bucureșteni ar putea sta acasă.
4. Imposibilitatea de a vota pe liste suplimentare. Uitați-vă la scorul USR-PLUS din 2019 în București: 372.000 de voturi. Ați spune că sunt suficiente ca să-l scoată primar pe Nicușor Dan. Greșit! Acum scădeți 136.000 de voturi câți votanți au fost pe listele suplimentare și care nu pot vota la locale decât în localitatea de domiciliu (desigur, nu toți au votat cu USR-PLUS, dar marea majoritate a așa zișilor corporatiști fără viză de flotant în București sunt anti-PSD).
Care sunt dezavantajele doamnei Firea:
1. Un prim mandat dezastruos. Oricine trăiește, respiră, circulă sau se spală în București știe că realitatea din teren este total diferită de cea pictată de Gabriela Firea la televizor.
2. Ea însăși. Campania negativă pe care a declanșat-o împotriva lui Nicușor Dan s-ar putea să-i mobilizeze pe oameni la vot și să crească prezența. Unii au început să conștientizeze că Pericolul Dragnea e înlocuit cu Pericolul Firea. PSD a câștigat întotdeauna atunci când a adormit electoratul, când a promis „mai mulți bani în buzunarele românilor” și când a dus campanii pozitive. Când a enervat electoratul cu aparatul său infernal de propagandă, campania a avut efect de bumerang. Când a declanșat jihadul la tv, când a băgat tone de bani în publicitate agresivă, când și-a dus adversarii în fața plutonului de execuție media, PSD a pierdut - și cu Adrian Năstase, și cu Mircea Geoană, și cu Victor Ponta.
3. Clonele doamnei Firea. O armată de ființe bizare, agresive și vulgare, prezente seară de seară la televizor ca s-o susțină pe Gabriela Firea și să-l linșeze pe Nicușor Dan le arată bucureștenilor pe mâinile cui se află taxele și impozitele lor.
Așadar, între 30 la sută (prezență la care câștigă Gabriela Firea, cu votul electoratului PSD și al angajaților dependenți de Primărie) și 50 la sută (prezență la care câștigă Nicușor Dan, cu votul publicului anti-PSD) sunt 360.000 de voturi (20 la sută din totalul alegătorilor).
Până duminică la ora 21, când se anunță primele exit-poll-uri, cele două staff-uri de campanie se vor bate în mobilizarea propriului public și își vor fixa ochii pe pragul de prezență de 40 la sută. Unii optimiști din tabăra PNL-USR-PLUS spun chiar că le este suficientă o prezență de 37 la sută ca să învingă. Cu cât acul acestui barometru electoral se va duce spre 30, cu atât șansele doamnei Firea cresc, cu cât se duce spre 50, cu atât cresc șansele lui Nicușor Dan.
50 la sută prezență la vot în București înseamnă 900.000 de oameni. Pare enorm! E pandemie, prezența scade în toate țările care organizează alegeri. Sunt alegeri locale, într-un singur tur, oamenii sunt blazați, nu mai e Dragnea să-i scoată din case, nu există emoția unor prezidențiale.
Cu toate astea, sunt 2 motive pentru care oamenii ar putea ieși, totuși, la vot:
1. Să termine ce au început. Pentru că anii de protestat în stradă contra regimului Dragnea și votul din 2019 se vor anula dacă vor lipsi la locale și la parlamentare. Dacă doamna Firea câștigă Bucureștiul, PSD învie la parlamentare într-o nouă epocă Dragnea. A explicat CTP aici de ce.
2. Pentru că trăiesc în București și nu au apă caldă în anul 2020. În schimb, au Telejurnal cu realizările Tovarășei, exact ca-n 1988.
Prin urmare, e nevoie de „doar” 900.000 de oameni care să considere că aerul în București este irespirabil. Din 1.800.000 de votanți cu buletin de București. Din 4 milioane de oameni care trăiesc, muncesc și tranzitează zilnic Capitala.
Vă dau mai jos prezența la vot la ultimele alegeri din Capitală, cu mențiunea că până în 2012 s-a votat în 2 tururi (cifrele sunt pentru turul 2) și că, între timp, numărul bucureștenilor cu buletin a mai crescut:
Prezența la vot în București la alegeri locale:
- 1996: 51.48% (883.136 de voturi)
- 2000: 41.47% (730.361 de voturi)
- 2004: 43.97% (778.285 de voturi)
- 2008: 31.49% (566.472 de voturi)
- 2012: 45.06% (812.264 de voturi)
- 2016: 33.23% (595.822 de voturi)
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Poate că nimeni nu l-a urât pe Băsescu așa cum l-am urât eu, cu patimă, încă din 1997, când a provocat căderea primului guvern CDR, dar acum nu pot decât să-i dau dreptate. Și să fiu de acord cu candidatura lui (și poate îl și votez, prima oară în viața mea, cu condiția să am chef să ies la vot...).
Ăștia „micii”, USR-ul, trebuie să înțeleagă o dată pentru totdeauna că politica într-o democrație înseamnă să stai la masă cu celălalt și să găsești soluții comune, nu să-l ameninți și să-l alergi cu cuțitul scos. Vremea mâncatului din coșul de gunoi, a agitațiilor pe holuri a cam trecut. E cazul să aleagă: circ, sau politică?
Poate veți spune: cum domn'e să stai la discuții cu Iordache sau ăla cu mitraliera? Cum, necum, oamenii ăștia au fost votați de unii, și or să fie și acum, că PSD-ul tot va lua vreo 20%. Scoți cuțitul la ei? Păi e ca și cum scoți cuțitul la milioane de români.
Or, prin candidatura sa, Băsescu le predă o lecție.
Dacă ND nu va ieși primar din cauza voturilor deturnate de el, primii vinovați vor fi useriștii, care au refuzat niște minime concesii acordate PMP-ului. Ce aveau de pierdut dacă băgau în seamă și PMP-ul? Mai nimic. Ce aveau de câștigat? Cam totul.
Acum tremură. Mai știți cum era reclama aia de la referendumul din 2007, cu Băsescu diriginte? Cam așa e și acum. I-a scos la tablă și fraierii tremură, fiindcă nu și-au învățat lecția.
Poate vor înțelege, în fine, că politica e arta compromisului, nu a datului cu fundul de pământ.
1) Fiecare suportă consecințele faptelor sale (votului său - dacă iese cum a vrut) iar eu nu aș putea să votez cu cineva în care nu cred și să mă privez de a spune cu malițiozitate mai târziu: ”V-am spus eu”. Deși există șansa ca tocmai eu să fi greșit - vom vedea.
2) Chiar să vreau nu pot vota cu Nicușor fiindcă...... nu sunt bucureștean. (deși nu mi-ar displace deloc) :) :) :)
Îmi pare rău că ai crezut că am folosit termenul ”revoluționar” în sens peiorativ. Dimpotrivă, am toată admirația și respectul pentru revoluționari (și toată compasiunea pentru familiile celor răniți sau dispăruți dintre noi, inclusiv în cazul tău). Și eu am fost ”electrizat” sufletește de mai multe ori în trecut de momentul istoric care era propice schimbării revoluționare (prin vot sau prin acele manifestații masive cu care am rezonat chiar când nu am putut participa). În general mă bucură mai mult schimbarea decât stagnarea, chiar dacă uneori ce va fi este sub semnul întrebării. Nuanța era alta: acum, în acest moment istoric, deși cred și eu că PSD trebuie să piardă și să se întâmple ceva drastic cu el (ori se schimbă pe bune ori dispare) totuși alternativa celor care vor câștiga nu mă încântă deloc. Nu mai intru în amănunte, deși le am clare în față, fiindcă nu e momentul acum. Dar am mai zis-o și cu altă ocazie, mă simt de parcă aș fi într-o închisoare și vine la mine colegul de celulă lat în ceafă și tatuat și îmi spune: prietene, în seara asta vom face sex. Tu alegi de care: oral sau anal, să nu-mi spui că n-ai avut opțiuni. La fel m-am simțit la turul 2 al prezidențialelor trecute, după ce în primul tur am votat cu Mircea Diaconu. În turul 2 pur și simplu nu am putut să mă prezint. Ce să fi ales dintre proasta satului și robotul gol pe dinăuntru și arogant, cu o singură idee, dar fixă: m__e PSD. De fapt cred că e singurul motiv pentru care a fost ales. Incredibil! Ce se va face el după ce va dispărea PSD? Va rămâne gol în toată ”splendoarea” lui și pe dinafară, ca și pe dinăuntru.
Dar iar m-am întins la vorbărie. Pe scurt: cele de mai sus sunt ideile mele pur personale, în acest moment nu mai am (deocamdată) o opțiune politică fermă, dar presimt că se va întâmpla în curând (până la parlamentare). Până atunci se pare că astăzi la vot va fi iar un moment revoluționar al schimbării, fiindcă prezența este destul de mare, ceea ce avantajează dreapta. Deseară mă voi bucura și eu de schimbare, dar într-un fel ciudat, doar de dragul schimbării, nu fiindcă aș avea motive reale, ci fiindcă orice e mai bun decât stagnarea păguboasă.
Multă sănătate.
Deci la S3 nu voi vota pe actualul fost PSD-ist, neștiutor și dezertor...
Dar la primăria București cum voi proceda ? Actuala și asta este o dezertoare, nu îi place viața în București și s-a relocat, în orașul Voluntari, din județul Ilfov...Ieri am făcut 2 drumuri, cu STB, din Baba Novac spre centru și retur, interviu pentru un loc de muncă, prima etapă desfășurată pozitiv, reprezentanta angajatorului, m-a anunțat că după ce trec de vizita medicală, pe 05.10.2020 voi începe munca...După și doar dacă voi trece de controlul medical, abia atunci, voi spune : O ce veste minunată!!!...Așaaaa,prima călătorie cu STB, transportul în comun din București, patronat și subvenționat cu 60% de Primăria București, deci prima călătorie și a-2-a, cu troleibuze de pe linia 70, cît jeg era pe scaune, probabil că de la darea în folosință a troleibuzului nu au fost spălate scaunele, vreodată!!! Cu vreo 1-2 ani în urmă am văzut ceva identic în tramvaie de pe linia 32....Primul drum, 20-30 de minute șoferul era în vervă a discutat cu cineva la telefon, eu pe la mijlocul troleibuzului, puțini călători, liniște, eu singurul care am apropiat cardul de aparatul care valida călătoria! Nu este prima dată cînd se întîmplă asta. Să o votez pe actuiala ? Nuuuu. Dar dacă va ieși cel pe care îl voi vota și prin mijloacele de transport în comun va fi la fel de gros jegul pe scaune, pe plăcile de pe pereții interiori din autobuze, tramvaie, troleibuze, pe cine să înjur ? Pe noul primar ori pe mine care l-am votat ?! Nu îmi închipui că noul primar va circula cu transportul în comun, la fel cum nu circulă nici, încă actuala...
Îmi amintesc, pe vremuri, cînd bucureștenii sastisiți de prestația țărănistului Lis, l-au înscăunat la primăria Bucureștiului pe tatăl lui EBA, la cel oficial mă refer, la don Băse, un fost ministru la Transporturi.
Ei, și ajunge, don Băse, la primărie, ia în primire postul, probabil fusese așteptat de șoferul primăriei cu Ford-ul Mondeo culoare lila, cumpărat pe vremea fostului, a lui Lis, și ce face don Băse ? Începe schimbările printr-o decizie surpriză, șoc, în favoarea lui, nu a bucureștenilor : decide că Fordul Mondeo nu este demn să care tîrtița Sa delicată și aranjează ca un Merțan de la Ministerul Transporturilor să fie luat în locație de gestiune de către primăria București, iar șoferul Merțanului să fie transferat la primăria București...Ce s-o fi întîmplat cu celălalt șofer al primăriei ? Nu mă întrebați.
Una peste alta, merg la vot, am spus că nu voi vota actualii, dar nu mă îmbăt cu apă rece, Bucureștiul este localitatea cu cea mai mare densitate de bugetari și pensionari, și aceștia în mod tradițional votează cu PSD, eu din economia reală...
In plus e doar o singura runda de vot...
În 2016 a fost tot așa, a câștigat psd pe seama nu a procentului constant de 20% de votanți ci pe seama celor care nu au votat. Că cică n-au cu cine și oricum iese " cine trebuie ". Dacă asta le trebuie...
Și acum, propaganda psd se îndreaptă în 2 direcții distincte: menținerea votanților tradiționali și descurajarea celorlalți. Repetă figura în speranța că le iese. Foarte șmecher, 2 în 1, prin aruncarea cu noroi pe "ceilalți" că merite psd e greu să scornești. Rezultatul? Cei tradiționali se mobilizează și votează în bloc iar ceilalți, dezamăgiți, nu votează că "n-au cu cine".
Cine îi crede și de data asta, le face jocul murdar. Fool me once... Dar dacă și de data asta se lasă păcăliți își merită soarta. Lighene să fie...
Și in orașele de provincie mai mici e la fel de rău, acolo unde populația de corporatiști e redusa fata de buc.