Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

În timp ce noi ne uităm hipnotizați în telefon, copiii cad în gol

Femeie smartphone parc

Foto: Getty Images

La fiecare capăt al acelei bănci se desfășura câte o acțiune. În dreapta – mama, cu capul plecat înspre dispozitivul din palmă, în stânga – fetița ei, de vreo doi ani, cu palmele încercând să se prindă de spătarul băncii. Nici nu știu cum a fost posibil ca, într-o fracțiune de secundă, un bărbat ce trecea prin spatele acestora, să aibă o reacție așa de rapidă, încât s-o prindă pe fetiță când tocmai aluneca. O prezență salvatoare a anticipat și împiedicat tragedia ce ar fi urmat, dat fiind gardul metalic înspre care s-ar fi îndreptat biata copilă în cădere. 

Citiți continuarea articolului pe Viața Medicală.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • mhm check icon
    Rugăciunea alcoolicilor anonimi poate fi parafrazată: God grant me the serenity to accept technology I need, Courage not to use the one I don't need, and Wisdom to know the difference.
    • Like 0
  • Extraordinar text. Foarte adevarat. Am lucrat la o companie importanta cativa ani si eram nemultumita de ceea ce faceam. Era o aplicatie gen facebook dar specializata pe security, deci, destinata utilizatorilor experimentati ai calculatoarelor, care sa-si transmita intre ei semnalizari si informatii utile legate de detectarea virusulor si a software-ului malitios, rauintentionat...mi se parea ca lumea devine un iad in care armate de softisti sunt sacrificate preocuparii de a contracara alte armate de softisti, cei rauvoutori, care patrund cu programe distrugatoare retelele de calculatoare tintite pentru a fi puse pe butuci...Deci spre asta ne indreptam? Spre o lume launtrica a razboaielor inteligente? E cumplit. Cata risipa! Cata absurditate!!!
    • Like 1
  • check icon
    Blamarea aiurea a tehnologiei e deja mainstream.
    Care ar fi diferența dacă în loc să se uite în telefon, mama respectivă ar fi împletit la un ciorap?
    • Like 1
  • Pasolini check icon
    Greu de spus cum va fi viitorul peste cativa zeci de ani, dar sper ca se va inventa si masina timpului cu care sa "calatoresti" in ce vremuri vrei. Iar la cum arata lumea acum mai ca as pleca deja.
    • Like 0
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro