Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Încrederea românilor în instituții: Biserica scade sub 50 la sută, Justiția crește la 60 la sută. „Luptei anticorupție i se datorează 1-2 procente din creșterea economică”

Alin Teodorescu

Cu foarte puține excepții, România a avut în ultimii 16 ani corupția pe primul loc al agendei publice, spune sociologul Alin Teodorescu, director al IMAS, în emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

Cercetări făcute în mai multe țări europene au relevat că principala preocupare a publicului din România este corupția. 

„Din acest motiv, se fac acum anumite studii care se referă la impactul luptei anticorupție asupra economiei. Deosebita creștere economică a României și a țărilor baltice, din ultimii 4-5 ani, se datorează luptei anticorupție. 1 sau 2 procente din creșterea economică se datorează luptei anticorupție”, a declarat Alin Teodorescu.

„Se fură mai puțin?” a fost întrebat sociologul. „Nu neapărat”, a venit răspunsul.

Lupta anticorupție, susține Alin Teodorescu, a avut efect utilizarea mai rațională a resurselor publice. „S-ar putea să aibă un rol preventiv mai importat decât rolul punitiv. Încrederea în Justiție în România e uimitoare, peste 50%, ceea ce ne-a normalizat. Societatea românească a devenit echivalentul societăților din Occident. Și abia acum, în lupta asta din ultimele 10 luni, de la alegeri, se vede ce important a fost pachetul de legi pe justiție din 2004”, a afirmat sociologul. 

Încrederea în Justiție - 60 la sută, încrederea în Biserică - sub 50 la sută

„Acum 20 de ani, România era o democrație originală. Când întrebai publicul în cine are încredere spunea Biserica, mass media și Armata. Ani de zile a fost așa”, amintește Alin Teodorescu.

În ultimii ani, barometrele lunare pe care le scoate IMAS arată însă câteva mutații radicale în societatea românească. „Azi, Biserica e sub 50% grad de încredere, Justiția se apropie de 60%, iar Pompierii și SMURD de 80%. Anumite părți ale statului încep să câștige”, a explicat Alin Teodorescu. 

O forță în anii 90, mass media a căzut în schimb sub 50%, arată sociologul.

În emisiunea „În fața ta”, de la Digi24, directorul IMAS a prezentat un sondaj care indică intenția de vot în acest moment, precum și încrederea românilor în personalitățile politice ale momentului.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • O statistica foarte aproape de adevar dar nu e nimic batut in cuie!
    • Like 0
  • Ionel check icon
    Sincer, eu pe aceasta persoana, fost sef de cabinet al premierului Nastase, NU IL CRED. Increderea in Justitie mai mare decat in Biserica !!!!!! Sa i-o spuna lui Mutu, ca acum este director de imagine la FRF ! Satisfactia oamenilor nu este sa ii vada pe corupti la puscarie, ci sa se recupereze bunurile care au facut obiectul coruptiei, dar, mai ales, sa se faca PREVENIRE si nu sa ii lasam sa fure in continuare.SA SE IMPLEMENTEZE PROCEDURI SI MECANISME CARE SA NU MAI PERMITA CORUPEREA, iarastea nu le face justitia.
    • Like 0
    • @ Ionel
      "sa se faca PREVENIRE..." "SA SE IMPLEMENTEZE PROCEDURI SI MECANISME"
      Poti fi un pic mai explicit? Mai exact: cine anume să?
      • Like 0
    • @ Laura Balaura Trestian
      Ionel check icon
      Uite, de exemplu, un cetatean care merge la fisc sa solicite ceva lasa o cerere la registratura si primeste hartia acasa prin posta. Adica, nu intra direct in contact cu angajatul statului. Este protejat si angajatul ca nu poate fi acuzat ca a luat spaga si cetateanul, pentru ca scapa de obiceiuri vechi.....
      • Like 0
    • @ Ionel
      Raspunsul acesta este pentru intrebarea "cum?" Eu intrebam "cine?" Pentru ca, daca nu punem intrebarile corecte si nu le raspundem (punctual si abia apoi global), avem toate sansele sa ne ratacim in lumea lui "si sa fie bine ca sa nu fie rau".
      • Like 0


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult