Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Inevitabil, capacitatea defensivă a țării va deconta erorile politice și economice

Mă văd obligat să fiu de data asta în dezacord cu opiniile domnului profesor Cristian Diaconescu, o persoană ale cărei comentarii le apreciez în mod constant. Într-o analiză recentă a vizitei președintelui Macron, domnul Diaconescu afirmă: "Erorile politice și lipsa de profesionalism economic nu se decontează prin diminuarea capacității defensive a unui stat, iar cei ce s-ar gândi la așa ceva își asumă o mare răspundere".

O, ba da! Volens nolens, erorile politice și lipsa de profesionalism se decontează și se vor deconta într-un fel sau altul de către capacitatea defensivă a țării. Pentru că forța de apărare a țării nu poate să rămână deconectată de calitatea guvernanței țării. Iar marea răspundere și-o iau în primul rând cei care fac erori politice și dovedesc o lipsă de profesionalism economic.

Pentru că la urmă urmei nu este vorba doar de câți bani cheltuim pe apărare. În momentul în care mii de militari părăsesc armata la apogeul carierei profesionale din cauza unui cadru legal prost gândit de la bun început, este o decontare prin diminuarea capacității defensive. Atunci când bugetul țării se micșorează constant în raport cu mărimea economiei este și asta tot o decontare prin diminuarea capacității defensive, care va fi finanțată din ce în ce mai greu. Când investițiile publice trenează, va atrage și asta o decontare. Migrarea tinerilor din România din cauza lipsei de încredere în viitorul țării este și ea o decontare prin diminuarea capacității defensive a deciziilor economice și politice proaste.

Câte țări cu adevărat democratice, sărace, dar cu armate puternice cunoașteți? Eu nu prea știu niciuna. Și explicația cred că e simplă. Într-o țara democratică, în momentul în care povara cheltuielilor militare devine prea mare, în dauna altor sectoare vitale pentru populație, educație, sănătate, infrastructura etc., mecanismele democratice intră în funcțiune pentru a reduce excesele. Până la urmă, înainte de a fi apărată, populația își dorește un trăi decent.

Din acest motiv, cheia unei armate puternice într-o țara democratică stă în puterea economiei și în calitatea deciziilor economice pe care le ia acea țara. Văd în acest context tentative de a priva companii de stat de calitatea unui management ales pe criterii de performanță, pe motiv că au o importanță strategică pentru apărare. Ce să înțeleg de aici, că numirea pe alte criterii decât cele de performanță manageriala le va face mai puternice și mai pregătite în caz de război?

Este o glumă… E suficient să ne uităm în urmă că să vedem o lungă listă de eșecuri ale firmelor de stat care au ajuns falite tocmai datorită modului în care a fost numită guvernanța lor. Firmele în sapă de lemn cu greu contribuie la apărarea unei tari…

Deci lipsa unor criterii de alegere a managementului pe criterii de performanță nu va face decât să asigure incapacitatea lor de a funcționa la parametri maximi în caz de necesitate. Și unii se întreabă pe bună dreptate: e vorba într-o astfel de decizie doar de niște interese meschine sau de de interese cu bătaie mult mai lungă?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Un articol bun. Felicitari!
    • Like 0


Îți recomandăm

Guvernul Ciolacu Inquam

România fierbe de un an. A fiert politic, apoi instituțional, bugetar și, în cele din urmă, economic. În doar 12 luni, economia și societatea au intrat într-o spirală a degradării. Iar în centrul acestui haos se află Guvernul Ciolacu — un guvern care a reușit să cheltuiască peste 70 de miliarde de euro în plus, fără să lase urme clare de dezvoltare sau de bunăstare! Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult