Foto: Getty Images
În opinia mea, inflația nemaiîntâlnită în ultimii 40 de ani în economiile dezvoltate este în cea mai mare măsură rodul intervențiilor guvernamentale directe sau indirecte în economie, în special pe ruta welfare state. Această concepție a dus la creșterea datoriilor publice la niveluri mari, fără ca să le acompanieze o perspectivă credibilă referitoare la politici fiscale care să asigure rambursarea lor sută la sută în termeni reali, chiar dacă rambursarea în termeni nominali este realizată. Mai recent, o importantă vină în creșterea inflației o au politicile „verzi”, făcute în ritm prea alert, impus de guverne, neidentificat de piețe. De aici multe distorsiuni introduse între cerere și ofertă pe piața energiei. Nu în ultimul rând, sunt vinovate politicile monetare de relaxare cantitativă. Atunci când a devenit necesară renunțarea la ele, atenția a fost concentrată prea mult pe ocupare, nu pe prețuri
Toate acestea au fost amplificate de pandemie și de război și s-au răspândit rapid și în economiile emergente. Acum este aproape amuzant, dacă nu ar fi tragic, cum unele analize schimbă rolurile între factorii cauzali fundamentali și cei care au amplificat evoluțiile cauzate. Prea puțini recunosc că inflația este rodul politicilor guvernamentale, că inflația este o politică. Cum să rezolvi această maladie dacă nu vrei să recunoști cauzele? Mai mult, unii cred că tratamentul adecvat ar fi și mai multă intervenție fiscală, controlul prețurilor, sugrumarea afacerilor prin impozite etc. Doar paleative, nimic despre cauzele fundamentale. Credința aceasta că grupuri de oameni (guverne, agenții, think-tank-uri etc) știu ce e mai bine pentru societate și că pot coordona mai bine alocarea resurselor decât piețele este la baza faptului că inflația este o politică. Iar pandemia și războiul sunt folosite și mai mult pentru a crește rolul statului în toate domeniile. Vă reamintesc avertismentul lui Hayek: „‘Emergencies’ have always been the pretext on which the safeguards of individual liberty have been eroded – and once they are suspended it is not difficult for anyone who has assumed emergency powers to see to it that the emergency will persist.”
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Este inflatia politica de stat? Da, nici un guvern nu a ascuns asta. Atat Fed-ul, cat si BCE au o tinta de ~2%. Japonia s-a chinuit decenii sa creasca inflatia si nu a reusit. QE-urile nu sunt inventii americane sau europene, ci japoneze ("Abeconomics").. Sunt de acord cu dvs. ca presiunea politica pentru "wellfare states" a condus la acumularea unor presiuni inflationiste. Daca ne uitam pe "bloomgerg commodities index", dupa scaderea abrupta din 2015-2016, aceesta a ramas flat pana in 2021..
De la realitati de genul asta pana la a sugera ca inflatia la nivelul de astazi este politica de stat, este cale lunga si intrati in zona teoriilor conspirationiste. Evident, pe langa cele enumerate mai sus, putem admite o greseala in zona de energie, si aici sunt de acord. Nu numai "green deal-ul" dar si masuri pripite, cum ar fi renuntarea Germaniei la centrale nucleare.
Sunt de acord ca s-au facut greseli. Si la un moment dat ar fi elegant ca statele sa isi ceara scuze pentru ele. Dar intram in emotional, scuzele nu tin de foame.
Spuneti ca interventia statului in economie este proasta. Da, poate fi. Dar cred ca de la Keynes incoace, nimeni, in afara ultrasilor clasic-liberali, nu mai pun la indoiala beneficiile acestor interventii. Mai ales cand vorbim de fenomene economice create de piete de oligopol. Evident, pe piete concurentiale o interventie nu este benefica, dar cel putin in domeniul energiei, vorbim de o piata de oligopol, as merge pana a o numi ca un "cvasi-monopol".
Sa nu intervina statul spuneti? Stiu si eu? Prefer o abordare pragmatica uneia dogmatice, asa cum o percep pe a dvs. Asa cum credinciosii pupau moaste pentru a nu contracta COVID, putem si noi sa ne inchinam la "sfanta piata" in speranta ca va regla lucrurile. Dar o piata de cvasi-monopol nu va face asta. Moare pacientul pana opereaza piata.
Pietele au fost distorsionate de reducerea capacitatilor de productie in perioada COVID, urmata de o redeschidere brutala a economiilor. Unii destepti, gen Trump, au aruncat si bani din elicopter. Asta pe un fond pre-existent de "laissez faire" sprijinit de bancile centrale.
Gogorita cu razboiul pe care o baga acum politicientii o lasam deoparte. Bulgarele inflationist a pornit cu mult inainte iar razboiul va avea un impact de acum inainte,
Dar indiferent ce a fost, pragmatismul cred ca trebuie sa domine. Si trecand peste sentimente si emotii trebuie sa acceptam ca statele trebuie sa intervina si inca grabnic. Daca nu o vor face... urmatorul articol il veti scrie cu pixul la lumina lumanarii
Si ma opresc la consideratii strict economice. Nu vreau sa extind discutia in domeniul social si impactul pe care l-ar putea avea asupra politicului. Haideti sa incercam sa iesim din zona abstractului si teoriei si sa vedem poza intreaga. Food for thought: credeti ca populatia va intelege mai curand teoria pietelor sau ca trebuie sa voteze cu un partid nationalist-populist care le promite marea cu sarea?
Lupta cu intervenția statului trebuie să existe în mod real și continuu, iar concurența (sau lipsa ei) ar trebui să fie încurajată (descurajată) aici.
Intervenția în sprijinul monopolului sanitar a condus la exagerarea efectelor de acum. Atunci, intervenția (și mai "justificată" ca acum) a fost acceptată, iar efectele se distribuie în viitor. Așadar hai să nu-i încurajăm din frică și teamă, ci să-i limităm pe principiu că o politică bună înseamnă una care trece testul timpului.
Nu-i oprește nimeni (chiar nimeni!) pe politicieni să fie inteligenți să-și facă o politică care prevede cât mai multe scenarii astfel încât să nu intervină la prima modificare a climatului existent.
Dar in calitatea pe care o aveti dumneavoastra, mai bine spuneti ce a facut exact BNR pentru a preveni acest fenomen si ce face pentru a-l controla? Poate raspundeti la urmatoarele intrebari mai concrete:
1) De ce BNR tine in continuare dobanda pe la 3-4% cand inflatia este la 14-15%???
2) De ce inflatia raportata este 14-15% cand noi simtim in buzunar ca este mult mai mare??? (Cititi va rog Cavallo (2020). Inflation with Covid consumption baskets (No. w27352), NBER, https://www.nber.org/system/files/working_papers/w27352/w27352.pdf)
1. Pentru ca statului ii convine o inflatie mare , mai scade din presiunea de pe buget . Tie iti ramane pensia de 1000 de ex , dar statul incaseaza cu 14-15 % mai mult la buget , in functie de inflatie. Pentru ca la noi pensile , alocatile , salarile nu sunt indexate cu inflatia. Si daca ar fi , oricum puterea de cumparare scade cu mult mai mult decat rata inflatiei , deoarece ... si aici urmeaza punctul 2
2. Inflatia este calculata nu doar pe niste categorii de produse sau servicii ci in totalitatea lor. Asa ca resimtim la buzunar inflatia produselor de baza care au crescut cu 40-50% , a energiei cu 100% , si nu prea ne ajuta ca iahturile sau caviarul nu s-au scumpit. Oricum nu le folosim:). Dar la calcululul inflatiei intra si ele , astfel avem o inflatie DOAR de 14-15%.