Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Inflația nemaiîntâlnită în ultimii 40 de ani în economiile dezvoltate este în cea mai mare măsură rodul intervențiilor guvernamentale directe sau indirecte în economie

inflatie fiscala

Foto: Getty Images

În opinia mea, inflația nemaiîntâlnită în ultimii 40 de ani în economiile dezvoltate este în cea mai mare măsură rodul intervențiilor guvernamentale directe sau indirecte în economie, în special pe ruta welfare state. Această concepție a dus la creșterea datoriilor publice la niveluri mari, fără ca să le acompanieze o perspectivă credibilă referitoare la politici fiscale care să asigure rambursarea lor sută la sută în termeni reali, chiar dacă rambursarea în termeni nominali este realizată. Mai recent, o importantă vină în creșterea inflației o au politicile „verzi”, făcute în ritm prea alert, impus de guverne, neidentificat de piețe. De aici multe distorsiuni introduse între cerere și ofertă pe piața energiei. Nu în ultimul rând, sunt vinovate politicile monetare de relaxare cantitativă. Atunci când a devenit necesară renunțarea la ele, atenția a fost concentrată prea mult pe ocupare, nu pe prețuri

Toate acestea au fost amplificate de pandemie și de război și s-au răspândit rapid și în economiile emergente. Acum este aproape amuzant, dacă nu ar fi tragic, cum unele analize schimbă rolurile între factorii cauzali fundamentali și cei care au amplificat evoluțiile cauzate. Prea puțini recunosc că inflația este rodul politicilor guvernamentale, că inflația este o politică. Cum să rezolvi această maladie dacă nu vrei să recunoști cauzele? Mai mult, unii cred că tratamentul adecvat ar fi și mai multă intervenție fiscală, controlul prețurilor, sugrumarea afacerilor prin impozite etc. Doar paleative, nimic despre cauzele fundamentale. Credința aceasta că grupuri de oameni (guverne, agenții, think-tank-uri etc) știu ce e mai bine pentru societate și că pot coordona mai bine alocarea resurselor decât piețele este la baza faptului că inflația este o politică. Iar pandemia și războiul sunt folosite și mai mult pentru a crește rolul statului în toate domeniile. Vă reamintesc avertismentul lui Hayek: „‘Emergencies’ have always been the pretext on which the safeguards of individual liberty have been eroded – and once they are suspended it is not difficult for anyone who has assumed emergency powers to see to it that the emergency will persist.”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Inflatia actuala este urmarea politicilor economice puse in paractica de guverne. Guverne de stanga, guverne socialiste. Asa cum a spus un mare politician de dreapta: socialistii sunt imbatabili cand e vorba de impartit banii altora
    • Like 0
  • Dle. Cojocaru, de regula apreciez postarile dvs, dar pe asta nu prea. Teoria conform careia deficitele/indatorarea creaza inflatie in conditiile in care pietele nu intrevad un return in termeni reali superior acestora, este o teorie veche si reala, nimic de spus. Dar sa spui ca inflatia de astazi este generata de aceasta politica... nu stiu ce sa spun. Haideti sa luam exemplul Germaniei, din 2012 sta pe excedente si pana in 2020 si-a redus semnificativ datoria raportata la PIB. Cum de are Germania inflatie? Si inca mare (8% YoY in mai)?

    Este inflatia politica de stat? Da, nici un guvern nu a ascuns asta. Atat Fed-ul, cat si BCE au o tinta de ~2%. Japonia s-a chinuit decenii sa creasca inflatia si nu a reusit. QE-urile nu sunt inventii americane sau europene, ci japoneze ("Abeconomics").. Sunt de acord cu dvs. ca presiunea politica pentru "wellfare states" a condus la acumularea unor presiuni inflationiste. Daca ne uitam pe "bloomgerg commodities index", dupa scaderea abrupta din 2015-2016, aceesta a ramas flat pana in 2021..

    De la realitati de genul asta pana la a sugera ca inflatia la nivelul de astazi este politica de stat, este cale lunga si intrati in zona teoriilor conspirationiste. Evident, pe langa cele enumerate mai sus, putem admite o greseala in zona de energie, si aici sunt de acord. Nu numai "green deal-ul" dar si masuri pripite, cum ar fi renuntarea Germaniei la centrale nucleare.

    Sunt de acord ca s-au facut greseli. Si la un moment dat ar fi elegant ca statele sa isi ceara scuze pentru ele. Dar intram in emotional, scuzele nu tin de foame.

    Spuneti ca interventia statului in economie este proasta. Da, poate fi. Dar cred ca de la Keynes incoace, nimeni, in afara ultrasilor clasic-liberali, nu mai pun la indoiala beneficiile acestor interventii. Mai ales cand vorbim de fenomene economice create de piete de oligopol. Evident, pe piete concurentiale o interventie nu este benefica, dar cel putin in domeniul energiei, vorbim de o piata de oligopol, as merge pana a o numi ca un "cvasi-monopol".

    Sa nu intervina statul spuneti? Stiu si eu? Prefer o abordare pragmatica uneia dogmatice, asa cum o percep pe a dvs. Asa cum credinciosii pupau moaste pentru a nu contracta COVID, putem si noi sa ne inchinam la "sfanta piata" in speranta ca va regla lucrurile. Dar o piata de cvasi-monopol nu va face asta. Moare pacientul pana opereaza piata.

    Pietele au fost distorsionate de reducerea capacitatilor de productie in perioada COVID, urmata de o redeschidere brutala a economiilor. Unii destepti, gen Trump, au aruncat si bani din elicopter. Asta pe un fond pre-existent de "laissez faire" sprijinit de bancile centrale.

    Gogorita cu razboiul pe care o baga acum politicientii o lasam deoparte. Bulgarele inflationist a pornit cu mult inainte iar razboiul va avea un impact de acum inainte,

    Dar indiferent ce a fost, pragmatismul cred ca trebuie sa domine. Si trecand peste sentimente si emotii trebuie sa acceptam ca statele trebuie sa intervina si inca grabnic. Daca nu o vor face... urmatorul articol il veti scrie cu pixul la lumina lumanarii

    Si ma opresc la consideratii strict economice. Nu vreau sa extind discutia in domeniul social si impactul pe care l-ar putea avea asupra politicului. Haideti sa incercam sa iesim din zona abstractului si teoriei si sa vedem poza intreaga. Food for thought: credeti ca populatia va intelege mai curand teoria pietelor sau ca trebuie sa voteze cu un partid nationalist-populist care le promite marea cu sarea?
    • Like 2
    • @ Sever Lupu
      Statele au intervenit, intervin și vor interveni. Dacă prin acceptare, sugerați de fapt o încurajare, atunci efectele nu vor fi deloc pragmatice.

      Lupta cu intervenția statului trebuie să existe în mod real și continuu, iar concurența (sau lipsa ei) ar trebui să fie încurajată (descurajată) aici.

      Intervenția în sprijinul monopolului sanitar a condus la exagerarea efectelor de acum. Atunci, intervenția (și mai "justificată" ca acum) a fost acceptată, iar efectele se distribuie în viitor. Așadar hai să nu-i încurajăm din frică și teamă, ci să-i limităm pe principiu că o politică bună înseamnă una care trece testul timpului.

      Nu-i oprește nimeni (chiar nimeni!) pe politicieni să fie inteligenți să-și facă o politică care prevede cât mai multe scenarii astfel încât să nu intervină la prima modificare a climatului existent.
      • Like 1
  • Domnul Lucian Croitoru ne arata adevarata cauza a inflatiei : interventionismul statelor , care arunca sume enorme de bani pentru consum catre categorii sociale,care nu returneaza statelor sumele primite. Este mai simplu pentru state ca sa cumpere pacea sociala prin pomeni, decat sa administreze statele eficient , astfel incat toate categoriile sociale sa isi castige traiul prin munca cinstita.
    • Like 1
  • Dan check icon
    Sunt de acord ca politicile publice au contat, insa NU sunt de acord ca acestea sunt primul determinant al crizei inflationiste curente. Tiparele socurilor de consum si productie din jurul pandemiei de COVID-19 cred ca este primul determinant, bineinteles acestea aprand pe fondul unor politici publice expansioniste.

    Dar in calitatea pe care o aveti dumneavoastra, mai bine spuneti ce a facut exact BNR pentru a preveni acest fenomen si ce face pentru a-l controla? Poate raspundeti la urmatoarele intrebari mai concrete:

    1) De ce BNR tine in continuare dobanda pe la 3-4% cand inflatia este la 14-15%???

    2) De ce inflatia raportata este 14-15% cand noi simtim in buzunar ca este mult mai mare??? (Cititi va rog Cavallo (2020). Inflation with Covid consumption baskets (No. w27352), NBER, https://www.nber.org/system/files/working_papers/w27352/w27352.pdf)
    • Like 1
    • @ Dan
      In mai multe randuri, reprezentanti de varf din BNR au sustinut ca sarcina majora a BNR este tinerea inflatiei sub control. In conditiile actuale in care inflatia din Romania a fost inflamata de factorii externi ( inflatia din statele vestice, pandemie si razboi ) , dar si interni (evaziunea fiscala foarte ridicata din Romania, majorari populiste de salarii la bugetari, aparitia de noi categorii de pensii speciale , risipirea banului public pe lucrari de proasta calitate, si altele) , ce instrumente ar putea avea BNR ca sa tina inflatia sub control ?
      • Like 1
    • @ Dan
      Va raspund eu la intrebari.
      1. Pentru ca statului ii convine o inflatie mare , mai scade din presiunea de pe buget . Tie iti ramane pensia de 1000 de ex , dar statul incaseaza cu 14-15 % mai mult la buget , in functie de inflatie. Pentru ca la noi pensile , alocatile , salarile nu sunt indexate cu inflatia. Si daca ar fi , oricum puterea de cumparare scade cu mult mai mult decat rata inflatiei , deoarece ... si aici urmeaza punctul 2
      2. Inflatia este calculata nu doar pe niste categorii de produse sau servicii ci in totalitatea lor. Asa ca resimtim la buzunar inflatia produselor de baza care au crescut cu 40-50% , a energiei cu 100% , si nu prea ne ajuta ca iahturile sau caviarul nu s-au scumpit. Oricum nu le folosim:). Dar la calcululul inflatiei intra si ele , astfel avem o inflatie DOAR de 14-15%.
      • Like 3
  • Frumos , in sfarsit cineva care are "tupeul" sa vorbeasca despre inflatie si despre implicarea guvernelor in viata economica. M-am saturat sa tot aud ca principalele motive sunt pandemia si razboiul , pentru tot ce merge prost.
    • Like 3
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro