Sari la continut

Revoluția online

România digitală este cea care ne face să mergem înainte. Un proiect Republica, susținut de eMAG.

Interviu cu absolventul de Harvard care ajută alți tineri români să ajungă la facultăți din străinătate: „Nu există o singură variantă de educație valabilă pentru toată lumea”

Tinu Bosinceanu

Tinu Bosînceanu a terminat finanțe la Harvard, s-a întors în România și a înființat Upgrade Academy prin care pregătește și trimite elevii români la facultățile de top ale lumii. În curând va scoate chiar o carte cu 30 de povești de succes ale elevilor români care au reuși,t prin programul său, și care au azi o viață de succes.

Tinu Bosînceanu, te-ai întors în România și am înțeles că ai făcut-o din cauză că nu ai avut acolo, în Statele Unite, niciodată sentimentul de „acasă.” Te-ai întors de mult, dar acum… nu te gândești să pleci înapoi:)?

Nu… Cred că toate aceste decizii sunt decizii de circumstanță și mi se pare că în fiecare moment din viață ai nevoie de anumite lucruri și contează unde le găsești, iar țara poate face parte din acest context. Eu am avut nevoie de ceva în care să cred și o viziune care să însemne ceva pentru mine. Simțeam că acolo nu aveam chestia asta și mi se părea că asta mă îngreuna destul de mult. După ce am venit în România și am dat drumul afacerii Upgrade Academy, am avut o viziune foarte clară pentru viitor, care m-a ajutat. Irefutabil că în România m-am simțit mult mai confortabil decât în altă parte.

Ce face de fapt acest business pe care l-ai creat?

Trei lucruri. Am început din 2017 să facem pregătire cu elevii pentru admiterea la facultățile de top, apoi am făcut niște studii de piață și am văzut ce lipsește cel mai mult în sistemul românesc și anume orientarea și comunicarea emoțională între elev și profesor. Am văzut lipsa de modele și lipsa de îndrumare individuală și cum copiii din clasa a zecea sunt destul de confuzi și nu pot face legătura dintre punctele lor forte și o carieră universitară și o meserie. Așa că, în pasul unul, avem un program de orientare vocațională, cu niste discuții de context și piața muncii, ca elevul să-și facă o idee despre ce înseamnă să-și aleagă un interes și o vocație, să vadă cum se schimbă piața muncii, natura ei, dacă contează mai mult să fii pasionat și foarte bun, sau contează să ai skills-uri. Apoi, după ce stabilim cam ce ar vrea să facă, să zicem 3 lucruri, avem o serie de cursuri introductive la nivel de universitate din materiile respective care sunt predate după ultimele standarde psihologice de educație, de-a lungul a 8 săptămâni. Elevul face un proiect aplicând ceea ce a învățat, iar aceste cursuri sunt predate de oameni care au terminat universități de top. Astfel facem o simulare de an întâi la o facultate la materia respectivă.

După acest proces tu ai să ieși știind, ok, am să fac să zicem, psihologie, dar nu va fi o decizie luată emoțional, ci foarte clar, prin prisma acestei evaluări personale și apoi a testării materiei la nivel de universitate. În final, noi te ajutăm să ajungi la o facultate bună.

Înseamnă că lucrezi cu mulți colaboratori.

Da, suntem o echipă nucleu de 4 oameni care facem produsele, platforma, apoi avem o rețea de 15 mentori care fac cursurile astea și pregătirile cu elevii. Noi încercăm să aducem foarte mulți oameni care pot inspira elevii.

Mulți tineri au făcut școli afară, universități de top, mulți s-au întors, iar ceea ce știu nu este folosit de statul român. Cine folosește astfel de oameni?

Noi recrutăm doar oameni care au terminat facultatea în străinătate, dar cred că piața este într-o perioadă de tranziție. Din ce în ce mai multe firme, mai ales multinaționalele mari și de prestigiu, apreciază experiențele de genul acesta și angajează aproape exclusiv oameni care au studiat în străinătate, dar în general, oamenii cu studii făcute în străinătate au o oarecare dificultate în a găsi locuri de muncă potrivite în România.

Cum ai defini tipul de învățământ care se face în afară? La Harvard, la Yale, sau la Princeton… ce are el special? Ce-l face atât de dorit?

Sunt trei lucruri de spus: unul- că profesorii sunt mentori, inspiră la propriu studenții, ceea ce am încercat și noi să facem în businessul nostru. Apoi profesorii sunt experți în domeniile lor, ceea ce face ca prezentarea cursurilor să fie completă și clar pusă în context, entuziastă. În al doilea rând, ei inspiră pasiune pentru domeniul lor și este imposibil să nu te entuziasmezi și tu, la rândul tău. Și în al treilea rând, comunitatea în care te afli este foarte importană. Dacă toți elevii din jurul tău sunt foarte ambițioși, atunci te trag și pe tine în sus!

Face cineva acolo paradă de banii pe care îi are?

Nu. Cel puțin la facultatea mea, la Harvard, mediul era divers, liberal, nu simțeai niciodată diferențele de statut social. Toată lumea se îmbrăca în tricouri, treininguri, pantofi comozi. Tot accentul era pus pe cât și cum făceai la cursuri, pe meritocrație, deși există cluburi exclusiviste unde se întâlnesc doar ei, cei care sunt bine ancorați în societatea americană, dar treaba asta este foarte discretă, ei au foarte mult respect pentru meritocrație și au grijă cum se poartă în spațiul public.

Sunt, să zicem, un elev din clasa a zecea și vreau să studiez afară, dar nu știu exact ce vreau să fac…. Cum mă poți ajuta?

Dacă știi ce vrei e una, dacă nu, atunci discutăm despre asta, îți oferim programul acesta de orientare vocațională. După ce știi ce vrei să studiezi, atunci urmează o discuție lărgită despre sistemele de educație. Noi aici punem mult accent în a merge la o facultate bună, care înseamnă o facultate din Top 100.

O astfel de facultate asigură că ai profesori „inspiraționali”, asigură un anturaj de calitate. După ce îți prezentăm toate aceste lucruri, îți prezentăm și felul în care ți se va preda. În America ți se vor preda multe lucruri o dată. În Anglia, ți se va preda câte un lucru pe rând. În America este foarte bine dacă nu ai bani, pentru că poți lua o bursă full care va acoperi toate costurile dacă familia ta câștigă sub 60 000 de dolari pe an. Dacă familia câștigă peste 180 000 de dolari pe an, atunci trebuie să plătești tot, ceea ce înseamnă 80 000 de dolari.

În Anglia este 20 000, în Olanda este 2000 de euro. Deci sunt multe considerente: de limbă, de cultură socială, de educație, financiare. În funcție de toate acestea, alegem o facultate pentru tine. După ce alegem școala, facem o evaluare de aptitudini, o evaluare pe care am făcut-o noi și care ne arată cum stai la toate lucrurile care sunt evaluate de sistemul respectiv și apoi intri într-un program de cursuri la Upgrade Academy, individualizat, care te va ajuta să fii admis.

Deci marota asta cu banii e exagerată… „Nu pot studia afară că nu am bani”…

Da, e fals, în Olanda taxa de școlarizare este 1000 de euro în primul an și 2000 în anul doi și trei. Poți lua împrumuturi, poți lucra în timpul liber pentru a face bani de întreținere…

1000 de euro pe an în Olanda?

Da. Noi am agregat foarte multe informații despre sistemele astea de învățământ și educație. Dacă tu ai face un research pe cont propriu pentru a obține cam tot ceea ce am adunat noi, ți-ar trebui cam 2 ani. Noi avem un set de informații în așa fel încât, dacă ai un set de criterii, noi îți spunem care este facultatea care ți se va potrivi. Informațiile noastre merg până la nivel de facultate, mai mult deci de universitate.

Finalitatea educației este să te facă un om împlinit și productiv în societate.

Învățământul din România nu are prea multe șanse, nu?

Nu știu! Noi ne-am gândit să studiem și asta, pentru că ne interesează destul de mult viitorul țării noastre, suntem cu toții oameni care s-au întors acasă și ne-am gândit ce-am putea face pentru cei care rămân în România. Noi suntem un model pentru elevii care pleacă, pentru că pot pleca cu mintea deschisă la ideea de a se întoarce. Vrem să știm care sunt facultățile de top de aici pentru că ele rămân totuși varianta cea mai la îndemână pentru mulți tineri.

La ce facultăți te gândești?

La medicină, la poli, dar nu am făcut cercetare amănunțită… cele două știu că sunt facultăți care lansează foarte puternic. Nu știu ce alte universități mai sunt, dar vom face cercetare…

Care este rostul educației azi?

Cred că finalitatea este să poți fi un membru productiv și împlinit al societății.

Românii cheltuiesc foarte puțin pe educație, cel mai puțin! Cât un suc pe an! În acest contex, nu-ți vine să te lași de tot și să arunci cu basca de pământ?

Nu, mie îmi dă o foarte mare satisfacție, pentru că aș face lucrul acesta, indiferent de condiții. Este datoria noastră, a celor care lucrează în educație să educăm piața despre valoarea adăugată a educației. De asta avem și summitul din aceste zile la care s-au înscris 1000 de oameni și la care avem invitați care vorbesc despre felul în care educația le-a adus succesul. E modul nostru de a arăta cum te schimbă educația. Pe lângă asta, vom scoate curând și o carte cu 30 de povești de succes în care vorbim despre 30 dintre elevii noștri care au ajuns la facultăți de top și cum li s-a schimbat viața acum. Cred că, dacă aș avea o jumătate de oră cu oricine din România, aș putea să-l conving de ce este educația importantă.

Ce domenii au început să se ridice în ultimii ani?

Computer science, psihologie și business, care culmea, au la bază trei materii care nu se prea studiază la școală: psihologia, economia și marketing. Medicina și dreptul au rămas prestigioase și importante ca întotdeauna.

Cum trebuie să fie un profesor în 2020?

Să fie un om pasionat. Să aibă o pasiune, nu trebuie să fie neapărat materia pe care o predă, dar să aibă o pasiune. Un om pasionat altfel pune suflet în predare.

Să aibă răbdare. Mulți pleacă în predat cu entuziasmul începutului, și apoi îl pierd. Nu mai văd elevii ca pe niște indivizi, asta mi se pare păcat. Ca profesor, trebuie să fii mai mult mentor, să arăți mult interes personal. Dacă nu arăți un interes personal minim față de elevi, mi se pare că pierzi mult. S-a pierdut asta în România, profesorul înainte era un pedagog, o valoare pentru elevi, și mi se pare că vocația de a fi profesor a cam pierdut puțin din strălucire. Sistemul acesta se învățământ, din cauza salariilor mici, nu atrage neapărat crema din domeniu și nici vocația în sine nu este foarte promovată ca în țările nordice unde profesorul nu numai că are un salariu foarte bun, dar este și o persoană care, în societate,e foarte respectat.

Foarte mulți liceeni cer modificarea programei, ore mai puține, se plâng că nu totul este concret și aplicabil. Cum vezi aceste afirmații?

Adevărul este undeva la mijloc. Predarea este destul de mimetică, uscată, ți se spun lucruri fără să înțelegi de ce, fără aplicații și context și sunt destul de multe materii. Pe de altă parte, acumularea de cunoștințe mi se pare un lucru foarte important în perioda liceului. În America, de exemplu accentul se pune foarte mult pe gândirea critică și nu pe acumularea de cunoștințe, ceea ce duce la o oarecare superficialitate a oamenilor care termină școala în America. Ei vor ști să gândească, să-și spună mereu opinia, dar vor pune întrebări oarecum superficiale. În România se predau foarte multe informații, dar nu te întreabă nimeni ce părere ai în legătură cu ele. Deci adevărul este, cum spuneam, undeva la mijloc. Dacă însă în ultimii doi ani de liceu ai putea să-ți alegi 5 materii, ar fi arhisuficient și ar mai fi important să se poată învăța pe baza unui proiect aplicat, ceea ce deschide, ca metodă, calea elevilor de a face performanță în facultăți din America, de exemplu.

Care dintre sisteme ți se pare că s-ar apropia mai mult de nevoile liceanului de azi?

Mie îmi place foarte mult sistemul din Marea Britanie, este un sistem foarte bine corelat cu viața, dacă ești focalizat și știi ce vrei să faci. Asta e chestia la educație, că nu există o singură variantă de educație valabilă pentru toată lumea, copiii au nevoi complet dferite. Unii sunt străluciți academic, dar nu se descurcă social, sunt dezorientați, sau nu pot lucra în echipe, alții nu au abilități academice, dar pot aduce speakeri TED în țară la evenimente publice, fiind foarte orientați în societate.

Citiți mai mult pe cristinastanciulescu.ro

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Foarte frumos. Acum sa ne invete cineva sa (alegem o facultate in Romania si) sa traim aici. Nu de alta, dar de ce avem tara asta, daca noi o luam pe coclauri?
    • Like 0
  • Foarte interesante informatii sunt dezvaluite in aceasta contributie pe o tema rarissima la noi.... Sa nu uitam ca, pana in in 1990, statele occidentale erau acuzate de BRAIN DRAIN iar tinerii care ajungeau sa studieze in strainatate erau foarte putin numerosi caci, de regula, ei nu mai reveneau in tara la terminarea studiilor in strainatate.... Intrucat am avut fericita oportunitate de-a obtine dupa 1990 un masterat si un doctorat in Franta dar si de-a beneficia de o bursa Scholar Fulbright la o prestigioasa universitate din SUA, consider ca urmatoarele informatii ar putea fi utile si cititorilor nostri:
    1. Studiile la licenta si masterat in SUA trebuie platite cu sume ajungand pana la 70.000 USD/ an, dar la doctorate statul american ofera fiecarui doctorand o bursa de 800 USD/ luna timp de 4 ani si 10 luni/an...De aceea doctoratele in SUA sunt mult mai atractive nu numai pentru romani..
    2.Taxele anuale atat de ridicate pentru studiile la licenta (plus sejurul) sunt de regula suportate doar de tinerii provenind din familii avute, si de cei care beneficiaza de burse sau credite..Printre studentii mei erau numerosi cei provenind din Middle si Far East ..De la ei am aflat ca disapora provenind din statele lor si emigrata in SUA acorda regulat burse substantiale tinerilor din statele lor care doresc si sunt capabili sa studieze in USA..NU AM AUZIT DE ASEMENEA INITIATIVE DIN PARTEA DIASPOREI ROMANE DIN SUA....DIN PACATE!
    3. Si in SUA universitatile sunt evaluate periodic si clasate intr-un top national....Daca la noi acest top are ... 95 criterii (marea majoritate pur financiar-contabile, fara relatie cu calitatea universitatii), la americani singurul criteriu avut in vedere la topul national este EMPLOYABILITY/ ANGAJABILITATEA - indicand procentul din absolventi care s-au angajat (pana intr-un an de la absolvire) intr-un post situat in domeniul pentru care s-au pregatit....La noi acest indicator a fost introdus tardiv, cu o pondere minima, datorita opozitiei si contestarilor apartinand majoritatii universitatilor romanesti..... A bon entendeur salut ! - vorba francezilor..
    • Like 1
  • Pt.dascali ar trebui Upgrade Academy,si chiar si pentru parintii care vor numai note bune si studiu pe branci.
    • Like 0
  • Mihai check icon
    Sunt de acord cu mai toate lucrurile spuse de Tinu. Este un subiect care ma preocupa si pe mine si m-am gandit destul de mult la el. Problema este ca o ecuatie cu urmatoarele necunoscute: 1) sistem de invatamant prost centrat; 2) parinti ocupati 10-12 ore cu asigurarea existentei; 3) elevii au prin definitie varste in formare, cu toate probleme asociate acestui lucru (biologie, social, etc); 4) profesori slabi, majoritatea lipsiti de vocatie de dascal; 5) probabil ca cel mai puternic instrument si in bine si in rau este internetul; gasesti 1000 tone de informatie, numai cine nu vrea nu invata; insa la fel este si suma tentatiilor negative. Un demers ca al lui Tinu vine sa ofere un cadru cumva structurat: fiecare trebuie sa-si gaseasca cumva menirea, dar nu haotic, ci indrumat.
    • Like 0
  • Felicitări! Dragilor, vă rog să le transmite-ți elevilor că avem nevoie de un upgrade al clasei politice, ne dorim să se îndrepte și spre studii politice publice, aceea combinatie de stiinte politice, administratie publica, etica, management, leadership de care România are atâta nevoie ca de aer!!!
    • Like 0
  • Roxana B check icon
    Credeam ca din 2021 Anglia nu mai acorda bursa , iar tuition pt UE students a crescut la 20000 de euro pe an.
    Fara a pune la socoteala cheltuielile de intretinere, masa casa..noroc cu Coronavirusul asta ca nu se mai pun cheltuieli pt distractii.
    • Like 3
    • @ Roxana B
      Din păcate da așa este , din 2021 Anglia nu mai acordă burse pentru cetățenii UE. Concurența acerbă pe universitățile din UK nu era neapărat pe calitatea învățământului ci pe faptul că îți asigura un statut și un job bine plătit după absolvire oriunde in UK sau UE. UK și când era membră UE nu recunoștea diplomele emise în UE ceea ce era un soi de discriminare pentru cetățenii UE dar după brexit universitățile britanice își vor pierde atractivitatea pentru cetățenii din afara UK pentru că nu vor avea ce să le ofere după absolvire , europenii vor accede mai greu la piața muncii din Marea Britanie și taxele vor crește/student după ieșirea din UE pentru că vor fi mai puțini studenți. De asemenea posibilitatea rambursării taxei în următorii ani după absolvire legată de nivelul salariului câștigat va dispărea pentru cetățenii UE. Nu contest nivelul educației oferite în UK dar odată dispărută posibilitatea obținerii unui job acolo se va reduce și apetența străinilor pentru universitățile britanice.
      • Like 0


Îți recomandăm

Silvia Demeter

Acel grajd avea să capete, în doi ani, o nouă funcțiune - living, dining și bucătărie în ceea ce avea să devină, prin măiestria arhitectei, reședința de vară a Prințului Charles. Totul cu un mesaj – păstrarea tradiției, salvarea patrimoniului arhitectural din zonele rurale ale României. Foto opiniatimisoarei.ro

Citește mai mult

Testare Covid-19

„Toată lumea așteaptă ca rezultatul să fie pozitiv sau negativ. În biologia moleculară, rezultatul este detectabil/ nedetectabil. Negativ sau pozitiv se pot asocia altor tipuri de teste, dar nu acestor tipuri de teste”, explică dr. Andreea Alexandru, director medical, divizia de laboratoare Regina Maria.

Citește mai mult

Navigând împreună spre viitor

„M-a luat așa, ca pe șah, m-a aranjat, deci eu nu gândeam în perioada aia. De fapt, când primești vestea asta, tu... ești pur și simplu... te oprești în timp și ai în față un hău și nu știi unde să pornești”. Aceasta este mărturia Lilianei, a cărei poveste impresionantă vă invit să o descoperiți.

Citește mai mult
sound-bars icon