Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

De ce s-ar imuniza cineva cu AstraZeneca, un vaccin care are eficacitate mai redusă decât Pfizer sau Moderna? Răspunsul medicului Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină

Marius Geanta - fb

Foto: Facebook/Marius Geantă

Din 15 februarie, în România va începe vaccinarea populației cu vaccinul AstraZeneca, recomandat persoanelor între 18 și 55 de ani, urmând să fie deschise 180 de noi cabinete de vaccinare. La fel ca vaccinurile Pfizer și Moderna, și cel de la AstraZeneca are eficacitate de 100 la sută în cazul unei forme grave de covid, spune medicul Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, într-un interviu pentru Republica.ro.  

Medicul spune că în aprilie în România am putea asista la scenariul în care tulpina britanică „B117”, care face ravagii în Marea Britanie, fiind mult mai transmisibilă, ar putea deveni dominantă și în România. „Acum discuția este în ce măsură acest proces este întârziat de măsurile restrictive. Deschiderea școlilor, dimpotrivă, probabil că va contribui la o creștere a vitezei cu care se transmite. Pe de altă parte, depinde de rata de vaccinare pe care o vom avea”, spune dr. Marius Geantă.

Medicul avertizează că autoritățile ar trebui să accelereze campania de vaccinare în perioada următoare, pentru că astfel poate fi încetinită viteza cu care circulă inclusiv varianta britanică a coronavirusului. 

De ce s-ar imuniza cineva cu un vaccin care are eficacitate mai redusă decât Pfizer sau Moderna?

Să punem lucrurile în context. Aceste procente de eficacitate se referă la protecția față de infecția simptomatică. Persoanele care intră în contact cu virusul pot dezvolta forme de boală care pot fi de la forme ușoare, la forme foarte grave. Această protecție care la vaccinul Pfizer este 95 la sută, la Moderna este 94 la sută, la AstraZeneca datele arată că e undeva la 60-70 la sută, am mai văzut date pentru Novavax - 89 la sută, pentru Johnson&Johnson în jur de 67 la sută, această eficacitate se referă la protecția față de formele simptomatice de boală. În plus, toate vaccinurile - Pfizer, Moderna și AstraZeneca, dar și celelalte - protejează 100 la sută față de formele grave de boală, adică cele care pun viața în pericol în mod evident, care necesită internare, oxigen, ATI. Deci vaccinându-ne cu oricare dintre cele 3 – Pfizer, Moderna sau AstraZeneca - pe care le avem acum în România, ne protejăm față de formele grave de boală. Acesta este un mesaj.  

Un alt mesaj este că cu toții suntem tentați să comparăm aceste cifre. Și chiar dacă în mod evident există o diferență - 94 - 95 la sută față de 60 - 70 la sută -, noi nu putem să tragem o concluzie, pentru că nu putem să comparăm aceste cifre în mod direct. Studiile care s-au făcut au protocoale de studiu diferite, s-au făcut în țări diferite, în momente diferite ale pandemiei, mai mult sau mai puțin, iar dacă am vrea să avem o comparație a eficacității cap la cap, aceasta vine numai în urma unui studiu cu toate aceste vaccinuri. Însă acum clar nu e momentul pentru așa ceva, pentru că avem criza de sănătate publică și orice vaccin  este mai bun decât a nu avea vaccin.

Un alt mesaj important după părerea mea este că noi vorbim de o eficacitate mai mare decât eficacitatea pe care o are vaccinul antigripal, care e undeva la 50 la sută, iar acest nivel de eficacitate a fost testat de FDA - Food and Drug Administration, din SUA - și de Agenția Europeană a Medicamentului la limită pentru vaccinurile anticovid. Noi suntem cu oricare din cele trei peste această limită. Cred că un alt mesaj important este că nu ar trebui să ne uităm la vaccinuri doar în alb și negru, pentru că sunt multe nuanțe care țin de complexitatea și diversitatea răspunsului imun al organismului. În practică probabil că o persoană care se infecta și murea, vaccinându-se dezvoltă o formă de boală peste care poate să treacă cu administrare de oxigen. O persoană care dezvolta o formă gravă de boală și avea nevoie de oxigen s-ar putea ca prin vaccinare să dezvolte o formă ușoară de boală. O persoană care dezvolta o formă ușoară de boală s-ar putea să fie asimptomatică, adică să poarte virusul și atât. Așa cred că trebuie înțelese beneficiile vaccinării.

Vaccinurile au naționalitate? Dvs v-ați vaccina cu un vaccin rusesc sau chinezesc?

Decizia de a te vaccina sau nu este individuală și odată ce te-ai decis că te vaccinezi, cred că trebuie să te uiți la datele vaccinului respectiv. Siguranța, eficacitatea și asigurarea calității procesului de manufacturare, acestea sunt cele mai importante elemente.

Apoi în funcție de paramentrii individuali, de exemplu vârstă, poți să faci o selecție. E clar că în România o persoană care are peste 55 de ani în acest moment poate să se vaccineze cu Pfizer sau cu Moderna, pentru că AstraZeneca e indicat pentru persoane între 18 și 55 ani. Nu contează că vaccinul Pfizer e produs de o companie, de BioNTech de fapt și imaginat în Germania și produs într-o fabrică în Belgia de o companie americană, cum e Pfizer. Nu are importanță. La fel AstraZeneca - ei produc în Europa, sunt din Marea Britanie, compania are proprietari suedezi și britanici, nu are importanță. Un mesaj din acest punct de vedere e că orice vaccin care intră pe piața europeană trebuie să îndeplinească aceleași criterii, valabile pentru toate, definite de Agenția Europeană a Medicamentului. Și vaccinul Sputknic și Sinovac și celălalt din China, dacă doresc să ajungă pe piața europeană, trebuie să îndeplinească aceleași condiții ale Agenției Europene a Medicamentului. Din acest punct de vedere, eu, ca un consumator final, dacă voi avea aceste vaccinuri pe masă și ar trebui să aleg dintre ele, și ele au trecut prin filtrul Agenției Europene a Medicamentului, nu aș avea o îngrijiorare legat de țara de proveniență. Nu m-ar interesa.

Tulpina britanică „B117”. Dr. Anthony Fauci, directorul Institutului Naţional pentru Boli Infecţioase şi Alergii din Statele Unite, spunea că această tulpină a fost deja identificată în 30 de state din SUA, și că în Statele Unnite tulpina britanică va ajunge în martie-aprilie să fie dominantă. În România când ne-am putea aștepta ca tulpina britanică să devină dominantă?

În SUA se vorbește că cel târziu în aprilie, mai probabil în martie, tulpina denumită B117 să ajungă dominantă. Rata este în creștere. Incidența se dublează la fiecare 10 zile în SUA. Este clar că este o tulpină care, având o transmisibilitate mai mare, va deveni dominantă, cât de repede. Eu m-am pronunțat deja, la începutul lunii ianuarie - păstrând algoritmul din Marea Britanie, probabil că e nevoie de 3-4 luni până va deveni dominantă, de la momentul la care primul caz e identificat. La noi a fost identificat în luna ianuarie, undeva la jumătatea lunii, dacă îmi amintesc bine. Deci ne așteptăm undeva în aprilie să devină dominantă în România. Acum discutia este în ce măsură acest proces este întârziat de măsurile restrictive. Deschiderea școlilor, dimpotrivă, probabil că va contribui la o creștere a vitezei cu care se transmite. Pe de altă parte, depinde de rata de vaccinare pe care o vom avea.

Dr. Fauci spunea că există o îngrijorare legată de tulpina sud africană, care ar face vaccinul „mai putin eficient".

Într-adevăr, tulpina din Africa de Sud și cea care s-a dezvoltat independent în Brazilia și care seamănă pun probleme, pentru că pare că scapă de sub controlul imun. Cu alte cuvinte, eficacitatea vaccinurilor ar putea să fie mai mică și deja avem niște date. Novavax a anunțat că în Africa de Sud eficacitatea vaccinului e de 49 la sută, versus 89 la sută în Marea Britanie. E clar că, față de tulpina din Africa de Sud, acest vaccin are o eficacitate mai scăzută. Am văzut date în ultimele zile și despre vaccinul AstraZeneca. Guvernul din Africa de Sud a stopat programul de vaccinare, tocmai pentru a se lămuri în ce măsură vaccinul protejează sau nu față de infecțiile cu această tulpină. Vaccinurile, așa cum știm până acum, asigură protecție, deși poate să fie puțin mai mică, față de tulpina B117, cea din Marea Britanie, dar eficacitatea e net mai scăzută dacă vorbim despre tulpina din Africa de Sud.

Cât de repede s-ar putea schimba vaccinul pentru a fi eficient în cazul noilor tulpini? Ar fi nevoie de o nouă procedură de aprobare din partea Agenției Europene a Medicamentului pentru un viitor vaccin actualizat?

Cu siguranță va urma să treacă din nou prin procedura de reglementare, numai că acum foarte multe dintre etapele obligatorii au fost deja trecute și în fazele preclinice, există deja niște date preevaluate, există și un mod de lucru care s-a dovedit a fi foarte eficient. Eu mă aștept ca în această toamnă să existe aceste vaccinuri actualizate. Iar probabil cel puțin până când circulația virusului va fi mult încetinită, e posibil să fie o realitate asta, și anume să avem nevoie de o actualizare permanentă a acestor vaccinuri.

Cât ține imunizarea prin vaccinare? Cei care s-au vaccinat acum vor fi obligați să facă din nou la toamnă sau anul viitor vaccinul?

Sunt două componente. Dacă ne referim la tulpinile pe care le cunoaștem, adică inclusiv cea britanică, ea se transmite mai repede, dar pare că nu influențează atât de mult eficacitatea vaccinului. Am văzut studii care spun că imunitatea durează 6 - 7 luni, pentru că atât s-a putut măsura până acum. Eu mă astept ca acest interval să crească cu fiecare lună.

În situația în care vom avea noi tulpini care vor deveni dominante și vor scăpa de sub controlul imun, adică vaccinurile vor fi foarte puțin sau deloc eficace, acolo e clar că trebuie luat în calcul reluarea campaniei de vaccinare.

Însă revin la un mesaj foarte important: ar trebui campania de vaccinare să se accelereze în perioada următoare, pentru că accelerându-se este încetinită viteza cu care circulă inclusiv această tulpină din  Marea Britanie.

Există riscul să se ajungă la mutații care să facă virusul ultrarezistent la tratament, la vaccinuri? La ce să ne așteptăm?

Da, există riscul acesta. Virusul în evoluția lui caută să infecteze cât mai multe persoane și să devină rezistent față de răspunsul imun al persoanei respective. Însă din acest punct de vedere eu cred că avem niște instrumente mai puternice de data aceasta, față de alte pandemii sau epidemii. Și anume această supraveghere genomică, bazată pe secvențierea la scară largă a virusului. Iar acumularea acestor date, toate aceste elemente sunt în măsură să dea o predicție asupra posibilelor modificări care ar putea să apară la nivelul virusului și virusul să devină mult mai rezistent. În momentul în care vom avea genul acesta de predicție și vom avea implementat un sistem de supraveghere genomică extins - în momentul acesta în regiunea europeană, în afară de Marea Britanie și Danemarca, nu aș putea să numesc o țară foarte performantă în ce privește secvențierea genomică - am putea să avem un semnal de alarmă foarte rapid față de aceste potențiale noi tulpini, extrem de rezistente. Comisia Europeană recomandă secvențierea a 10 la sută din cazurile covid pozitive. Un astfel de mecanism este încă în stadiu incipient, e foarte puțin dezvoltat, pentru că foarte puține țări secvențiază și împărtășesc datele.

Ce părere aveți despre tratamentul anticovid anunțat zilele acestea de Israel? Din 30 de cazuri grave, 29 au fost externate după câteva zile de la administrare.

Este o veste bună. Acum trebuie să vedem derularea și rezultatele unor studii clinice randomizate, care să ne arate pe populații mai mari, vorbim de o altă complexitate, să ne dăm seama dacă se păstrează această rată a eficacității, eventual care ar fi tipurile de pacienți cu forme grave de covid care ar putea să răspundă la acest tratament. Este un semnal important, dar până când un asemenea tratament ar putea autorizat mai sunt niște etape de trecut.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Marian check icon
    Nu stiu daca ati auzit.. dar Africa de Sud tocmai a refuzat 1 milion de doze de vaccin Astra-Zeneca, tocmai datorita eficacitatii scazute a acestuia si a ineficientei/riscului pentru persoanele peste 60 ani. Sudafricanii vor folosi cel de la Johnson&Johnson, care zic ei este mult mai bun. Tocmai s-a iscat un scandal destul de mare la WHO din cauza asta.. ca doar iar s-au stricat "niste planuri" si nu le mai iese treaba asa cum o planuisera.
    • Like 0


Îți recomandăm

Fată la școala online

„Mai țineți minte emoțiile de la examenul de șofat? Ei, cum ar fi dacă, după câteva mii de ore de șofat, ați mai da unul? N-am niciun dubiu, ar fi fără mare panică. Așa e și cu testele la matematică”, spune Gabi Bartic. (Foto: Profimedia)

Citește mai mult