Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Întinzându-se mai mult decât este plapuma, guvernul trebuie să găsească rapid un pled pentru picioarele rămase pe afară, în frig. Și se împrumută, amanetând viitorul copiilor noștri

Oameni pe strada - 2024

Foto: Radu Razvan / Alamy / Profimedia

Guvernul vrea să împrumute de pe piață luna aceasta suma de 7 miliarde de lei. De fapt, nu vrea. Este obligat să o facă, pentru că toate cheltuielile statului neacoperite de taxe și alte „venituri” nu au din ce să fie plătite. Întinzându-se mai mult decât este plapuma, guvernul trebuie să găsească rapid un pled pentru picioarele rămase pe afară, în frig. Și se împrumută.

De fapt, noi suntem cei care ne împrumutăm. Cam cu 80 de euro/persoană, adică vreo 320 de euro/ familie (2 adulți, 2 copii). Ar trebui, citind asta, să privim în ochii copiilor noștri. Și, pentru că nu prea avem o reacție la așa ceva, aprobând tacit acest model păgubos, să recunoaștem cu toții că nu avem nicio problemă cu asta. Că nu ne interesează viitorul lor. Și că termenul scurt este mai important. Pe termen lung suntem toți morți, nu-i așa?

Când se împrumută, statul ia din banii pentru investiții private. Fie direct, fie prin dobânzile prohibitive care nu au cum să scadă cu statul călare pe sursele de finanțare. Oricum dobânzile de la noi sunt deja mai mari față de multe țări din Piața Unică cu care ar trebui să concurăm în materie de competitivitate. De vină fiind băncile, desigur. Fără investiții în mediul privat, nu apar și nu se dezvoltă locuri de muncă. Viitorul copiilor noștri îndatorați de noi este și mai sumbru. Nu se dezvoltă producția locală și importăm tot mai mult din ce nu mai producem. În plus, plătim mereu prețuri mai mari și mai volatile decât alții.

Evident, discuțiile electorale le purtăm pe lângă acest subiect. Și alte subiecte. E mai important să știm ce mai mănâncă, cu ce se îmbracă și ce istoric au aleșii noștri și nu ce soluții au la această fundătură.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • ceb check icon
    ...."noi suntem cei care ne împrumutăm". Nu prea: se "imprumuta" numai categoriile sociale vulnerabile, ce conteaza numai la numaratoarea voturilor. Neo-aristocratia parlamentara, noua clasa conducatoare, are statut "special", ce-i permite sa bage adanc mana in buzunarul statului pentru diverse "nevoi nenominalizate". Legal! Pentru ei si urmasii lor, urmeaza epoca de huzur si va exista intotdeauna suficienta "plapuma". N-au ce sa-si reproseze cand se uita in ochii copiilor lor, pentru ca le asigura cel mai luminos viitor posibil.
    • Like 1
    • @ ceb
      Solutia ar fi ;
      ;Reducerea aparatului administrativ din toate institutiile Statului , secretari de Sata-n Stat, etc,,
      ---Reducerea pensiilor nesimtite pana la limita bunului simt adica pe principiul contributivitatii ,,
      -- Implicarea celor de la ANAF in colectarea datoriilor catre Stat , tva ,taxe-impozite ,etc,,
      • Like 0
  • Mihai check icon
    Nu-i nicio problema ca de la anul se va introduce impozitul progresiv astfel ca statul va incasa direct peste 60% din ceea ce produce salariatul la care se mai adauga TVA si alte taxe locale. Mediul privat trebuie sa devina un sclav fiscal care sa duca in spate feudalii de la stat.
    • Like 1


Îți recomandăm

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult

Florin Negruțiu și Sergiu Ion

„De vină pentru creșterea prețurilor e lipsa de investiții în capacități noi de producție. Este atât de simplu: când ai ofertă pe piață, e ca la piață, primul care vine cu roșii o să le vândă cu 50 lei kilogramul. Când apar mai mulți, o să scadă la 10-15 lei. E natural, e lege economică”, spune Sergiu Ion, Director Media Relations & Data Insights PPC Romania.

Citește mai mult