Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Întrebările cu care rămân România și Bulgaria, după inspecția lui Nehammer la frontiera dintre Bulgaria și Turcia

Karl Nehammer - vizita în Bulgaria

Foto: Nikolay Doychinov/ AFP/ Profimedia

A venit, a văzut, a câștigat imagine, poate, în ochii propriului electoratului austriac care duminica viitoare iese la vot. Apoi a plecat, lăsând în urmă mai multe întrebări, decât răspunsuri.

Dar să revedem cronologia evenimentelor, după ce Cancelaria Președintelui Radev anunța săptămâna trecută că luni, pe 23 ianuarie, Cancelarul Karl Nehammer şi ministrul de Interne, Gerhard Karner vor ateriza direct la Plovdiv și se vor deplasa la graniţa dintre Bulgaria şi Turcia.

În condițiile în care declarațiile oficiale apăreau, încă de duminică seară, când Nehammer anunța de la Viena, că menține veto-ul pentru România și Bulgaria, atât timp cât spațiul Schengen nu funcționează rămân întrebările:

Și-atunci de ce a venit?

Ca să constate personal, la locul faptei, provocările la frontiera dintre Bulgaria și Turcia – teritoriu de aproape 240 de kilometri, ultima bucată a creștinătății în Europa, locul care odinioară delimita Pactul de la Varșovia de NATO, în prezent graniță externă a Uniunii Europene și drumul spre libertate al multor fugari, încă din timpul Războiului Rece.

Fugă prin Bulgaria? Da!

Granița dintre Bulgaria și Turcia este zona de care „socialismul cu față umană” de la Sofia (așa suna nefericitul slogan al acelor vremuri) le interzicea bulgarilor să se apropie și a cărei lege o făceau nu numai armata și poliția locală, ci și agenții KGB și STASI.

Povești nerăstălmăcite încă ale acelor vremuri spun că nu numai bulgari, și ci și mulți turiști, din RDG, în special, după ce se scăldau în apele sudice ale Mării Negre, căutau drumul spre democrația din Vest, prin desișurile întortocheate ale muntelui Strandzha, masivul dintre Bulgaria și partea europeană a Turciei.

Deși mulți au sfârșit împușcați, pe toți îi ademenea vorba că sunt puncte slabe în frontieră, că se poate trece ușor dacă ai o călăuză bună. 

Povestea continuă și în zilele noastre?

Da, cu alt decor și alte personaje: un gard din plasă și sârmă ghimpată încearcă acum să stăvilească șuvoiul de oameni din Orient, fugind tot spre libertatea și traiul mai bun din Vest.

Așezat pe linia frontierei, între 2013 și 2017, gardul are 234 de kilometri, și a costat cam 100 de milioane de euro, ne spune presa de la Sofia. Imediat cum a fost ridicat, au și apărut zone de deteriorare a plasei. Știrile cu titlu „x metri, y kilometri de gard la frontiera cu Turcia, trebuie sau au fost reparați sau înlocuiți..,” sunt la ordinea zilei în Bulgaria

200 de soldați asigurau inițial paza, apoi 350, iar în septembrie anul trecut Ministrul Apărării de la Sofia anunța că numărul acestora este deja, de 500. La care se adaugă forțele de poliție ale Ministerului de Interne.

Se-aud și împușcături?

Da, în condițiile numărului de migranți în creștere, uneori focul de armă, anul trecut, a fost soluția extremă. Și ba migranți, ba polițiști sunt răniți sau chiar își găsesc sfârșitul. 

Ce e de făcut?

Președintele Radev spunea că Bulgaria are nevoie de susținerea și de implicarea Europei, iar Karl Nehammer, n-a făcut decât reafirme spusele președintelui și să arunce mingea în terenul Comisiei Europene.

„Austria va sprijini solicitarea de 2 miliarde de euro adresată de Bulgaria, Comisiei Europene pentru a consolida securitatea frontierelor”.

Acesta e mesajul. Iar răspunsurile la unele întrebări, în continuare:

Ce trebuie să facă, concret, Bulgaria ca să acceseze aceste fonduri?

Nu știm. Urmează să aflăm.

Când s-ar putea întâmpla?

Nu știm. Urmează să aflăm.

Are capacitatea Bulgaria, Ministerul de Interne, în special, de a gestiona un asemenea buget?

Analiștii bulgari sunt sceptici. Ultimul ajutor financiar de la UE, afirma un expert la Euronews Bulgaria, de 160 de milioane de Euro a fost absorbit în câțiva ani, alte 200 de milioane de euro așteptă să fie cheltuite. Iar acum vorbim de 2 miliarde, ceea ce reprezintă bugetul de investiții al Ministerului de Interne bulgar pe ani buni.

Pentru ce ar trebui folosiți banii?

Nu știm, urmează să aflăm. Nehammer spune că e nevoie de o construcție nouă. Eventual un zid... Cert e că gardul de acum are o porțiune de 100 de kilometri fără tehnologie cu camere video și senzori – partea cea mai vulnerabilă a frontierei.

Turcia ce zice?

Dragostea dulce-amară dintre Bulgaria și Turcia s-a bucurat de multe întâlniri în ultima perioadă. Președintele Rumen Radev, Procurorul General Ivan Gheshev, Președintele Parlamentului Vezhdi Radishov, Vicepreședinta Bulgariei, Ilyana Yotova toți s-au perindat în ultimul timp pe-acolo și au tot vorbit despre fluxul de migranți.

Și nu numai! Să nu uităm de acordul pe termen lung semnat între firma turcă de gaze de stat Botas si compania bulgară de gaze de stat Bulgargaz, prin care Bulgariei i se oferă acces la rețeaua de gaze a Turciei și la terminalele de gaz natural lichefiat, ceea ce analiștii au definit ca sfârșitul erei Gazprom în Bulgaria.

În ce privește fluxul de migranți, se va vedea la primăvară și la vară. Iarna, în pădure, și urșii dorm...

Dar Olanda?

Țara Lalelelor, în multiple rânduri, a cerut Bulgariei reformarea justiției și lupta cu corupția. Un pachet de legi, în acest sens, ar urma să fie adoptat dacă

Președintele Rumen Radev n-ar dizolva Parlamentul actual..

Nu știm încă când se va întâmpla. Ce știm sigur este că Bulgaria este în plină criză politică internă și se află din nou în pragul alegerilor parlamentare anticipate. Asta după trei încercări nereușite de formare a Guvernului, de la ultimele alegeri din 02 octombrie anul trecut.

Așteptăm zilele acestea să aflăm data la care Parlamentul va fi dizolvat, iar electoratul bulgar, dezamăgit de toate și de tot, va fi chemat pentru a 5 oară la vot în ultimii 2 ani. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nu mai înghițiți pe nemestecate toate fentele de imagine ale lui Nehammer, e doar un teatru ieftin. Suntem priviți doar ca o colonie vasală. Degeaba au încercat pe de o parte Iohannis prin retrimiterea la post a lui Emil Hurezeanu și încercările recente de negocieri tehnice între Bode și Karner că-și pierd timpul , toate tertipurile astea sunt doar praf în ochii electoratului atât cel austriac care aproba în proporție de peste 70 % decizia guvernului cât și cel român aburit că se încearcă ceva. Barem pe bulgari i-au prostit de tot cu vizitele astea la granița cu Turcia de parcă ar avea vre-un scop sau rezultat. De altfel Nehammer a încercat și prostirea UE cu finanțarea gardului , tot un teatru ieftin el știind ca nu va primi bani pentru așa ceva. Oricum cauzele respingerii nu au legătură cu imigranții sau gardurile de la granița cum s-au dus după fenta atât austriecii cât și românii. Nu mai înghițiți ca pelicanii vrăjeală asta de popă de țară, terminați cu wishful thinking-ul ăsta prostesc. Pe Iohannis îl înțeleg e la sfârșit de mandat și vrea măcar o realizare în lungul celor 2 mandate terne și fără nici un obiectiv atins iar Bode prin acceptarea în Schengen vrea să abată atenția de la problemele lui personale și de influenta in partid. Ambii vor eșua. România trebuie să scoată de pe agenda obiectivul Schengen cel puțin până după alegerile din 2024 , sa se concentreze pe eliminarea din mediul economic românesc a oricărei urme de firmă austriacă, dezvoltarea unor agenți economici naționali în domeniul petrolului ( OMV nu va renunță la PETROM) , la gaz avem noroc cu Romgaz și susținerea celor 3 bănci românești Eximbank, CEC și Banca Transilvania, golirea tuturor băncilor austriece de clienți români atât persoane fizice cât mai ales toată administrația de stat , la fel susținerea unui asigurător național pentru toate tipurile de asigurări, evitarea oricăror contracte de infrastructura cu firme austriece. Nu vă mai pierdeți vremea cu Schengen că nu realizați nimic. Un obiectiv de realizat în acest an e eliminarea controlului la frontiera româno-bulgara ( un mini Schengen) in așa fel încât de la Kulata ( granița cu Grecia) și până la Nădlac sa nu mai avem ambuteiaje în vamă. E un minim rezonabil de realizat până la alegerile din 2024. Veți culege mai multe voturi de la alegători decât prin cerșitul penibil în privința întrării în Schengen. Veto-ul austriac s-a produs odată cu arătarea ușii de la Cotroceni de către Iohannis delegației OMV care visa la șmenuirea întregului gaz din Marea Neagră direct la Viena iar dacă românii ( practic proprietari) voiau sa cumpere trebuiau să achite la bursa de la Viena la fel cum petrolul românesc e rafinat la Viena că de aia nu se încadrează în ordonanță Petrom la supraimpozitare. Spor și dați bătaie la aceste obiective și după realizarea lor va veni și întrarea în Schengen fără nici un efort suplimentar.
    • Like 0


Îți recomandăm

e.on - energie

În viața de zi cu zi, când spunem energie, ne referim la lucrurile mici pe care le facem în mod uzual, fie că aprindem un bec, deschidem televizorul, gătim sau dăm drumul la centrală pentru a ne încălzi. Aceste acțiuni au devenit atât de uzuale, încât nu mai stăm să ne gândim cum a fost produsă energia respectivă - dacă vorbim despre energia electrică - sau de unde provine ea - dacă vorbim despre gazele naturale.

Citește mai mult

Cluj Napoca.

Persoanele care au în derulare credite cu dobândă variabilă, majorată ca urmare a creșterii indicilor de referință în funcție de care se calculează aceasta, ar putea avea parte de o perioadă în care ratele să nu mai crească atât de puternic, începând din a doua jumătate a anului. Foto: Andras Ferencz

Citește mai mult