Investiție americană uriașă pentru înfrângerea lui Putin: Joe Biden anunță că va cere Congresului 33 de miliarde de dolari „pentru a ajuta Ucraina să se apere”

Foto: Profimedia

Am rezumat mai jos cele mai importante informații din ziua cu numărul 64 a războiului pornit de Vladimir Putin în Ucraina, culese și verificate de la ora 10:00 până la ora 20:15. În rest, vă îndemn să aruncați o privire în LIVE TEXT-ul pe care îl ținem pe Digi24.ro de când a început invazia rusă, pentru că acolo vă punem la curent cu info pe larg, foto și video care au legătură cu cele mai noi evenimente.

- Amenințările lui Vladimir Putin privind folosirea armelor nucleare sunt „iresponsabile” și arată „sentimentul de disperare” al Rusiei față de turnura luată de ofensiva sa din Ucraina, a declarat, joi, președintele SUA, Joe Biden. De asemenea, liderul de la Casa Albă a cerut Congresului SUA să deblocheze un ajutor suplimentar pentru Ucraina în valoare de 33 de miliarde de dolari, din care 20 de miliarde vor reprezenta ajutor militar.

- Președintele a adăugat și că, deși Moscova susține că este o sursă de încredere de energie pentru întreaga lume, “acțiunile lor față de Polonia și Bulgaria arată contrariul”. Biden a făcut astfel referire la decizia Gazprom de a întrerupe aprovizionarea cu gaz pentru cele două țări: “Asta arată că Rusia folosește energia nu doar ca marfă, ci ca armă. Nu-i vom lăsa să intimideze și să șantajeze pentru a scăpa de sancțiuni”.

- NATO este pregătită să sprijine Ucraina pentru anii următori, în războiul împotriva Rusiei, care ar putea să se prelungească „luni sau chiar ani”, a declarat joi secretarul general al alianței, Jens Stoltenberg, potrivit BBC.

- Într-o declarație separată, Jens Stoltenberg a susținut joi dimineață că Finlandei și Suediei le revine sarcina de a decide dacă doresc sau nu să depună cerere pentru aderarea la NATO. „Dacă vor decide să aplice, Finlanda și Suedia vor fi primite cu brațele deschise în NATO. Finlanda și Suedia sunt partenerii noștri cei mai apropiați”, a spus Stoltenberg.

- "Un război este o absurditate în secolul XXI", a declarat joi secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), Antonio Guterres, vizibil marcat după ce a văzut ororile de la Borodianka și Bucha, unde Moscova este acuzată că a comis crime de război. "Îmi imaginez familia în una dintre aceste case astăzi distruse şi înnegrite", a declarat Guterres în faţa jurnaliştilor. "Îmi văd nepoţelele fugind panicate. Războiul este o absurditate în secolul al XXI-lea, niciun război nu poate fi acceptat în secolul al XXI-lea", a adăugat el, citat de BBC.

- Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a transmis joi omologului său rus Vladimir Putin că este dispus să „ia iniţiativa” pentru a pune capăt războiului în Ucraina, în a doua zi după un schimb de deţinuţi între Washington şi Moscova pe teritoriul turc.

- Şeful spionajului extern rus, Serghei Narîşkin, a acuzat joi SUA şi Polonia de complot cu scopul de a obţine o sferă de influenţă în Ucraina, transmite Reuters, care a interpretat scenariul făcut public de Narîşkin drept cel mai puternic semnal dat de Moscova că războiul s-ar putea încheia cu împărţirea forţată a Ucrainei între Occident şi Rusia.

- Propaganda Kremlinului a atins cote greu de imaginat în ultima vreme, în situația în care Putin, dar și regimul pe care îl patronează, par că sunt tot mai deconectați de realitate. În ultimele zile, presa de stat din Rusia a început să promoveze constant ideea că Al Treilea Război Mondial este iminent și că urmează „o inevitabilă și nemaivăzută” escaladare a războiului din Ucraina, înfățișat de propagandă ca o „agresiune a Occidentului colectiv împotriva Rusiei”. Rușii sunt convinși de propagandă că până și moartea în urma unui război nuclear ar fi ceva de dorit pentru că „cei ce mor pentru patrie ajung direct în Rai”.

-Preoții ortodocși ruși au împrumutat un elicopter militar cu care au plimbat Lumina Sfântă adusă de la Ierusalim deasupra regiunii Belgorod, la graniță cu Ucraina, zonă în care Rusia a raportat recent mai multe explozii la instalații militare.

- Kremlinul a insistat joi asupra faptului că livrările de arme grele Ucrainei de către ţările occidentale constituie o ameninţare pentru securitatea continentului european. „În sine, tendinţa de a pompa arme, inclusiv grele, în Ucraina şi în alte ţări reprezintă o acţiune care ameninţă securitatea pe continent şi provoacă instabilitate”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, în conferinţa sa de presă zilnică.

- La rândul său, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a declarat tot joi că Rusia consideră incidentele recente din regiunea separatistă Transnistria a Republicii Moldova drept o tentativă de a atrage această regiune în conflictul mai amplu din Ucraina. De asemenea, aceasta a spus că „occidentul trebuie să înceteze să ne încerce răbdarea în privința atacurilor ucrainene peste graniță”.

- În plus, Rusia a condamnat joi decizia SUA de a preda Ucrainei mai multe elicoptere ruseşti care aveau iniţial ca destinaţie Afganistanul, în conformitate cu un contract semnat cu Pentagonul în 2011, transmite agenția de presă spaniolă EFE.

- Uniunea Europeană ar trebui să penalizeze țările care plătesc pentru gazul rusesc în ruble, a spus ministrul polonez al mediului, la o zi după ce Moscova a decis să oprească livrările de gaze spre Polonia și Bulgaria pentru că au refuzat să facă plata în ruble, scrie Reuters.

- Ucraina „are dreptul” să lovească ţinte militare ruse, a afirmat joi Mihailo Podolyak, consilier al preşedinţiei ucrainene, dând de înţeles că forţele militare ale Kievului ar putea întreprinde lovituri asupra teritoriului rus.

- Parlamentul de la Sofia va autoriza în cele din urmă, pe 4 mai, trimiterea de arme în Ucraina pentru a ajuta această ţară să facă faţă invaziei ruse, a declarat, joi, la Kiev, premierul Bulgariei, Kiril Petkov.

- Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a reiterat condamnarea, de către România, a „agresiunii ilegale, brutale, neprovocate şi nejustificate” a Rusiei împotriva Ucrainei, în cadrul unei intervenţii la reuniunea informală a Consiliului de Securitate al ONU pe tema răspunderii pentru atrocităţile comise în Ucraina, iniţiată de Albania, Franţa şi Ucraina.

- Grupurile radicale din Rusia îi atacă pe rușii care au opinii critice la adresa guvernului și se opun războiului din Ucraina, relatează France24. Tinerii pro-Putin patrulează pe străzi cu cu litera „Z”, semn de susținere pentru invazia din Ucraina, lipită pe haine. Tinerii desenează litera „Z” pe ușile opozanților și le aruncă cu vopsea pe haine. „Mergeți în Donbas, unde mor frații noștri ruși”, le spun ei.

- Parlamentul german a aprobat joi, cu o largă majoritate, o rezoluţie în favoarea livrării de armament greu destinat Ucrainei, care să ajute forţele Kievului să facă faţă atacurilor armatei ruse, după mai bine de două luni de la invazia Ucrainei de către Federaţia Rusă.

- Totodată, cancelarul german Olaf Scholz a spus, în timpul unei vizite în Japonia, că Germania are nevoie de o armată puternică pentru a descuraja un atac al Rusiei și l-a criticat pe președintele rus Vladimir Putin că se agață de ideea de a impune „pacea cu forța” în Ucraina, o strategie despre care liderul de la Berlin spune că nu va funcționa, informează Reuters.

- Adjunctul comandantului batalionului Azov, căpitanul Sviatoslav Palamar, a declarat într-un interviu pentru Reuters că rușii conduc un „asediu medieval” asupra combinatului Azovstal din Mariupol, pe care l-au înconjurat și acum îl supun tirurilor de lovituri aeriene. Palamar a precizat că sunt dure condițiile în care trăiesc civilii și militarii care se adăpostesc în subteranele uriașului complex siderurgic și spune că nu se vor preda.

- Preşedintele rus Vladimir Putin ar putea încerca să-şi consolideze cuceririle făcute până acum în Ucraina şi să le extindă, ca pe o „excrescenţă canceroasă” în interiorul ţării, a declarat joi ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, informează Reuters. „Cred că este cu certitudine cazul că Putin, care a eşuat în aproape toate obiectivele sale, poate căuta să consolideze ceea ce a obţinut, cumva să fortifice aşa cum a făcut în 2014. Pur şi simplu să fie un fel de excrescenţă canceroasă în interiorul ţării, în Ucraina, şi să facă foarte dificil pentru oameni să se deplaseze în afara acelor poziţii întărite”, a declarat Wallace pentru postul Sky News.

- Rusia aproape că și-a dublat veniturile din vânzarea de combustibili fosili către Uniunea Europeană în timpul celor două luni de război din Ucraina, beneficiind de creșterea prețurilor la petrol și gaze, chiar dacă volumele au fost mai reduse, relatează The Guardian. Rusia a încasat aproximativ 62 de miliarde de euro din exporturile de petrol, gaze și cărbune în cele două luni de la începutul invaziei declanșate de Kremlin în Ucraina, potrivit unei analize a mișcărilor de transport maritim și a mărfurilor efectuată de Centrul de Cercetare pentru Energie și Aer Curat (CREA). Pentru UE, importurile au fost de aproximativ 44 de miliarde de euro în ultimele două luni, comparativ cu aproximativ 140 de miliarde de euro pentru tot anul trecut, sau aproximativ 12 miliarde de euro pe lună.

- Forţele ucrainene de apărare din regiunea Odesa, pe ţărmul Mării Negre, au consolidat frontiera de stat cu Republica Moldova, după incidentele care au avut loc în ultimele zile în regiunea separatistă Transnistria.

- Statele Unite au informații credibile că militarii ruși i-au executat pe ucrainenii care au încercat să se predea lângă Donețk, a declarat miercuri, la ONU, Beth Van Schaack, ambasador general pentru justiția penală globală în cadrul Departamentului de Stat al SUA, scrie CNN.

- Două țarcuri pentru delfini au fost mutate la baza navală din Sevastopol, potrivit evaluării Institutului Naval al SUA, relatează The Guardian. Potrivit imaginilor din satelit, cele două țarcuri au fost aduse în baza navală rusă în februarie, la începutul invaziei ruse în Ucraina. Delfinii ar putea fi folosiți pentru a detecta atacuri subacvatice. Rusia antrenează de multă vreme delfini în scopuri militare, folosindu-i pentru a recupera obiecte sau a descuraja scafandrii inamici. Și Ucraina a antrenat delfini la un acvariu de lângă Sevastopol, în perioad sovietică. În timpul războiului rece, atât SUA, cât și URSS au dezvoltat utilizarea delfinilor, ale căror capacități de ecolocație le pot permite să detecteze obiecte subacvatice precum minele.

- Un tribunal din Moscova a arestat cinci suspecți pe care îi acuză că puneau la cale asasinarea unui celebru jurnalist rus de televiziune, Vladimir Soloviev, scrie agenția TASS. Președintele Vladimir Putin acuzase Occidentul de „complot” pentru uciderea jurnalistului. Cei cinci sunt bodyguarzi, zugravi sau șomeri, cu caziere grele și chiar internări în spitale de psihiatrie.

- Polonia a cerut fonduri suplimentare de la Uniunea Europeană pentru a contribui la finanţarea eforturilor pentru găzduirea milioanelor de refugiaţi veniţi din ţara vecină Ucraina, invadată de forţele ruse.

- Comisia Europeană a anunţat joi că a plătit statelor membre peste 3,5 miliarde de euro sub formă de plăţi în avans, pentru a le ajusta să gestioneze sosirea refugiaţilor ucraineni pe teritoriul lor, informează un comunicat de presă al executivului comunitar.

- Jurnalista rusă Maria Ponomarenko, care lucrează pentru portalul de ştiri RusNews, a fost reţinută după ce a informat despre "un presupus atac aerian rusesc" în martie asupra teatrului din Mariupol, unde se refugiaseră sute de civili ucraineni.

- Un comandant militar ucrainean ascuns în interiorul oțelăriei Azovstal din Mariupol a declarat pentru Sky News că o bombă aeriană rusă a lovit un adăpost dintr-un spital de campanie din cadrul uzinei.

- Ministerul afacerilor externe din Bulgaria le-a recomandat joi cetățenilor săi să părăsească Republica Moldova.

- Rusia a lansat o „cantitate enormă de bombe cu fosfor” asupra Mariupolului în ultimele 24 de ore, au denunţat joi apărători ai ultimului avanpost militar ucrainean din Mariupol, baricadaţi în reţeaua de tuneluri a combinatului siderurgic Azovstal, singurul care scapă controlului forţelor ruse, unde alături de militari s-ar afla şi peste 1.000 de civili, care şi-au găsit adăpost aici, potrivit DPA.

- Suedia nu intenționează să organizeze un referendum în cazul în care parlamentul acesteia va decide aderarea la NATO, a anunțat prim-ministra Magdalena Anderson, vineri, conform Reuters.

- Coordonatoarea ONU în Ucraina a anunţat joi că se deplasează în sudul ţării pentru a pregăti o încercare de evacuare a oraşului Mariupol, controlat aproape în întregime de forţele ruse. „Merg la Zaporojie pentru a pregăti evacuarea sperată din Mariupol”, port strategic bombardat şi asediat de ruşi în sud-estul Ucrainei, a indicat Osnat Lubrani pe Twitter.

- Autoritățile locale din Mariupol au avertizat că orașul este vulnerabil la epidemii, din cauza condițiile sanitare îngrozitoare din mare parte a orașului și a miilor de cadavre care au rămas încă pe străzi.

- Cadavrele a 1.150 de civili au fost găsite în regiunea ucraineană Kiev, iar între 50% și 70% dintre acestea au răni de glonț, provocate de arme de calibru mic, a anunțat joi poliția ucraineană.

- Un tribunal din Rusia a amendat compania americană Google cu 3 milioane de ruble (circa 39.000 de euro) pentru refuzul de a înlătura un conţinut interzis de pe platforma sa video YouTube, conform agenției ruse de presă Interfax. Aceaşi tribunal a amendat joi şi compania Twitter, tot cu 3 milioane de ruble, pentru refuzul de a înlătura conţinut interzis. Potrivit Interfax, este vorba de postări care conţineau instrucţiuni pentru fabricarea de cocteiluri Molotov şi zvastici, precum şi de informaţii care "jignesc statul rus, imnul şi drapelul său".

- Un oficial numit de Rusia să administreze regiunea ucraineană ocupată Herson spune că revenirea acesteia sub controlul ucrainean este „imposibilă” și a exclus organizarea unui referendum pentru a decide viitorul său, notează CNN.

- Totuși, surse apropiate Kremlinului au declarat pentru publicația independentă Meduza că referendumurile orchestrate de Rusia în Lugansk, Donețk și Herson au fost amânate cel puțin până pe 14-15 mai din cauza eșecurilor trupelor din invazie din Ucraina.

- Site-ul de internet al Adunării legislative a regiunii Krasnoiarsk din Rusia a publicat o informație despre planurile sale de a „expropria surplusul de recoltă al fermierilor” din regiunea ocupată Herson, relatează presa ucraineană și The Guardian.

- Peste 8.500 de presupuse crime de război comise de trupele ruse în Ucraina sunt investigate, a anunţat joi dimineață procuratura Ucrainei. Un total de 8.653 de cazuri au fost raportate și s-a confirmat că 217 de copii au fost uciși, a adăugat biroul de presă al instituției de la Kiev.

- Unele dintre cele mai mari companii energetice din Europa se pregătesc să folosească un nou sistem de plată pentru gazul rusesc, care a fost cerut de Kremlin, despre care criticii spun că va submina sancțiunile UE, va amenința unitatea blocului comunitar și va oferi resurse financiare în numerar economiei Rusiei. Distribuitorii de gaze din Germania, Austria, Ungaria și Slovacia intenționează să deschidă conturi în ruble la Gazprombank din Elveția pentru a satisface o cerință rusă de plăți în propria monedă, potrivit unor surse care au vorbit cu Financial Times.

- La rândul său, Eni din Italia, unul dintre ceilalți mari clienți ai Gazprom, își evaluează opțiunile, au spus două persoane familiare cu discuțiile. Compania are timp până la sfârșitul lunii mai, când urmează să efectueze următoarea plată pentru proviziile rusești, pentru a face o alegere.

- De altfel, UE a precizat joi că cei care cumpără gaz rusesc ar putea evita încălcarea sancțiunilor dacă declară achizițiile finalizate atunci când plătesc în euro sau în dolari, dar s-ar putea să nu mai existe nicio soluție dacă Moscova insistă să se folosească și un cont în ruble pentru tranzacție.

- Ministrul maghiar de externe a confirmat tot joi pentru CNN că țara sa va folosi schema de plată cerută de Moscova pentru a plăti importurile de petrol și gaze. Astfel, Ungaria va face plățile în ruble. „85% din aprovizionarea noastră cu gaze provine din Rusia, iar 65% din aprovizionarea noastră cu petrol provine din Rusia. De ce? Pentru că acest lucru este determinat de infrastructură. Nu este pentru distracție, nu am ales situația”, a declarat oficialul ungar. Szijjártó a spus că nu există surse sau rute alternative care să le permită să înceteze importul de energie rusească în următorii câțiva ani.

- Pe de altă parte, un oficial de rang înalt al Uniunii Europene a declarat joi, sub protecția anonimatului, că UE nu poate accepta ca plățile în euro către Rusia pentru gaz să fie considerate finalizate de Moscova doar după ce sunt convertite în ruble, transmite Reuters. „Ceea ce nu putem accepta este că firmele sunt obligate să deschidă un al doilea cont și că între primul și al doilea cont, suma în euro se află în totalitate în mâinile autorităților ruse și ale Băncii Centrale a Rusiei, iar plata este finalizată doar atunci când este convertită în ruble”, a declarat oficialul, precizând că acest lucru ar putea fi considerat un împrumut către banca centrală rusă. „Aceasta este o eludare absolut clară a sancțiunilor”, a adăugat înaltul reprezentant al UE.

- Livrarea de gaze pentru Polonia și Bulgaria a fost întreruptă miercuri de Rusia, pentru că cele două țări au refuzat să se înscrie în schema Kremlinului, o decizie pe care Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a descris-o ca fiind echivalentă cu un șantaj.

- Partidul Slujitorul Poporului al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski l-a suspendat din formațiune pe deputatul Alexei Kovalev, acesta fiind suspectat de trădare și că a trecut de partea rușilor, relatează Ukraîinska Pravda.

- Guvernul olandez ar putea să trimită o echipă criminalistică din cadrul poliţiei militare naţionale în Ucraina pentru a ajuta la investigarea posibilelor crime de război, a relatat joi agenţia de presă din Ţările de Jos ANP, citată de Reuters.

- Majoritatea soldaților ruși uciși în războiul din Ucraina provin din republicile Daghestan din Caucaz și Bureatia din Siberia, potrivit datelor disponibile public, relatează The Moscow Times.

- Șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, care a mers pentru verificări la centrala nucleară de la Cernobîl, a declarat joi că, deși a existat „o mică creștere” a nivelului de radiații la Cernobîl, acesta este încă „semnificativ sub nivelurile autorizate pentru lucrătorii din zonele expuse la radiații”. Experții AIEA s-au aflat la Cernobîl în ultimele zile pentru a măsura nivelul radiațiilor de acolo, în condițiile în care centrala nucleară închisă a revenit sub controlul ucrainenilor, după ce fusese capturată de forțele ruse. „Valoarea măsurată este de trei ori mai mică decât nivelurile autorizate pentru lucrătorii din zonele expuse la radiații”, a spus Grossi, citat de CNN.

- Oficiul Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR) a înregistrat până joi, 28 aprilie, 2.829 de morți și 3.180 de răniți în rândul civililor în Ucraina, după invazia armatei ruse din 24 februarie. Dintre cei 2.829 de oameni morți sunt 932 de bărbați, 626 de femei, 62 de fete și 75 de băieți, precum și 68 de copii și 1.066 de adulți de sex necunoscut. În plus, până joi, 28 aprilie, au fost răniți 368 de bărbați, 302 de femei, 66 de fete, 73 de băieți, precum și 164 de copii și 2.207 de adulți de sex necunoscut. Conform structurii pentru refugiaţi a Organizaţiei Naţiunilor Unite, cele mai multe decese în rândul populaţiei civile ucrainene au fost provocate de arme explozive, cum ar fi obuzele de artilerie grea, sistemele de rachete cu lansări multiple sau bombele şi rachetele de aviaţie.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp