Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Ioan Gyuri Pascu, sâmbătă, ultimul interviu, la Radio România Cultural: „Îmi doresc să rămân simplu și sincer pe scenă”

Ioan Gyuri Pascu a fost sâmbătă invitat la Radio România Cultural unde a vorbit, printre altele, despre cum a început să cânte în copilărie la chitară și despre pasiunea sa pentru scris. „Meseria mea este viața”, a spus Gyuri Pascu. 

„Din liceu am început să scriu proză scurtă. La facultate mi-au apărut proze scurte în revista Apostrof. Nu m-am gândit să scriu poezie, spuneam că îmi ajung textele de cântece, dar până la urmă am scris poezie. (...) Nu mă gândesc, dacă vine inspirația de a scrie sunt scriitor, dacă îmi vine inspirația de a scrie muzică sunt cantautor. Meseria mea este viața, cântecele mele mă cântă, rolurile mele mă joacă și poeziile mele mă spun. Acestea sunt ocupații ale mele, meseria mea care este viața”, a spus la sfârșitul săptămânii trecute Gyuri Pascu la Radio Cultural.

Redăm câteva din declarațiile lui Ioan Gyuri Pascu în cadrul interviului acordat Radio România Cultural

Despre cum a început să cânte la chitară. „La noi în familie ceilalți frați făcuseră acordeon. Eu am fost primul care am făcut pian. Pe vremea aceea voiam să devin handbalist, mai și chiuleam de la repetiții la pian. Din '68 până în '71 am făcut pian”.

„Chitara o luase tata, prin clasa a cincea am început să cânt, dar mă dureau foarte tare degetele și am pus chitara înapoi pe dulap. Abia în clasa a noua, când am văzut că nu mai creșteam în înălțime și nu mă mai băgau la meciurile de handbal, am luat chitara de pe dulap. În două luni cântam la serbare la școală. Dar atunci am studiat până mi-a ieșit sângele din degete”.

„Prin clasa a IX-a și a X-a am făcut niște piese stil folk. Pe urmă, când am împlinit 18 ani, am făcut melodia Melancolie, care este una din cele mai ascultate melodii ale mele și acum”.

Despre relația publicul„Este vorba de acest câmp electromagnetic minunat al inimii. S-a demonstrat știintific că acest câmp electromagnetic al inimii este mult mai mare decât cel al creierului. Totdeauna îmi doresc să fiu sincer, simplu, pe scenă. Spun despre mine că am două calități, că știu să compun melodii simple și că reușesc să mănânc ceea ce gătesc. Când dorești să demonstrezi ceva poate reușești, dar nu întotdeauna”.

Despre copilărie. „Handbalist și comentator sporiv am vrut mereu să devin. Voiam să fiu Cristian Gațiu, voiam să fiu Cristian Țopescu, aceștia doi. Totuși când eram foarte mic i-am spus bunicii mele: «Pe mine o să mă vedeți acolo la televizor, eu acolo o să fiu, artist» Știam de atunci, asta a fost norocul meu. Am știut de mic că asta e menirea mea. Dirigintelui meu dintr-a cincea i-am spus că așa cum ajută unii oameni cu șuruburi sau cu pâine, eu o sa ajut cu cântece sau cu actorie”.

Actorul a povestit cum în anii `80 a fost respins la actorie la Târgu Mureș, unde a concurat pe câteva locuri.

„Am picat la proba eliminatorie, m-au pus să zic trei poezii, am sperat că am șanse, dar am picat”. Artistul a povestit însă că, peste ani de zile, la un moment dat, un rector de la aceeași facultate a făcut „o reparație”, cerându-i scuze lui Pascu „în numele tuturor rectorilor” pentru că în anii `80 a fost respins la actorie.

Artistul Ioan Gyuri Pascu a murit luni dimineaţă, la vârsta de 55 de ani. Potrivit primelor informatii, actorul ar fi suferit un infarct. În 2010, actorul a suferit un infarct şi s-a recuperat la Spitalul Universitar din Bucureşti.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ionel check icon
    DUMNEZEU SA IL ODIHNEASCA.
    • Like 0
  • Dna Loredana Voiculescu,a scris un articol referitor la cei ce încasează sume de bani necuvenite ,din partea statului roman ,in detrimentul celor care efectiv nu au ce mânca.Am cunoștința unei persoane ce practica de circa 24 (Da,DOUA ZECI SI PATRU DE ANI !!!) acest tertip ,fiind cetățean Româno-American.L-a practicat in America circa 16 ani si restul de 8 ani in Romania.Avea bani si bunuri de circa PATRU MERCEDES nu de unul.Credeti c-a deranjat-o cineva c-o întrebare ? Nimeni! Culmea este ca exista (si-N posesia mea ) acte doveditoare,adică declarațiile ei semnate,referitor la bunurile deținute.In acelasi timp sant si dovezile deținute de autoritățile romane si americane referitor la ajutoarele obținute.S-a bazat tot timpul pe lipsa in verificările autorităților neglijente si pe dispariția din cele doua tari cand simțea pericol.Oricand accept o colaborare cu autoritățile din Romania,cu toate ca dezinteresul este total.
    Cu stima
    Sandy
    • Like 0
  • RIP Ioan Gyuri Pascu
    RIP suflet liber
    • Like 0
  • Dumnezeu sa te duca in rai Amin.
    • Like 0
  • Anon check icon
    Ooo, ce pacat! Multumim pentru munca depusa atatia ani, Ioan Gyuri Pascu.
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult