(Foto Inquam Photos)
Cheltuim mai mult decât ne-am prognozat, iar pe partea de venituri avem nerealizări. Pe scurt, astfel arată situația, potrivit execuției bugetare. Iar perspectiva pentru 2020 arată îngrijorător, dacă va fi aplicat calendarul privind creșterile de pensii.
„Anul viitor lucrurile pot scăpa de sub control, odată cu noile creșteri de pensii”, a spus Ionuț Dumitru, fost președinte al Consiliului Fiscal, la emisiunea „În fața ta”, de la Digi24.
„Dacă nu se schimbă nimic major până la final de an, la cum arată lucrurile acum ne îndreptăm către un deficit bugetar de 4% din PIB, față de un buget făcut cu sub 3% din PIB. 1% din PIB înseamnă 2 miliarde de euro în plus bani împrumutați.
Să nu uităm că anul acesta pensia de referință a crescut în septembrie cu 15%, anul viitor noua lege a pensiilor prevede o creștere de 40% a pensiilor, iar dacă totalizăm toate presiunile în buget, o să constatăm că probabil anul viitor ne ducem chiar spre un 5% sau chiar mai mult din PIB. Iar în anul 2021, post electoral, riscăm să avem un derapaj major, poate spre 7% deficit bugetar, dacă se vor păstra toate aceste măsuri din noua lege a pensiilor, din legea salarizării din 2017. Avem un derapaj bugetar masiv, aș spune, care va necesita o corecție, mai ales că vremurile devin tulburi și pe plan internațional. După ce se închide ciclul electoral ne putem aștepta la surprize neplăcute”, a explicat Ionuț Dumitru.
România trebuie să se încadreze într-un deficit bugetar de 3%, însă anul acesta vom fi peste, spune analistul ecnomic. Bugetul anilor următori trebuie să suporte 3-4% din PIB până la orizontul 2021- 2022, când se vor fi încheiat și recalculările de pensii, ceea ce înseamnă că vom avea o presiune practic dublă, în sistemul de pensii.
Noua lege a pensiilor aduce o creștere a efortului bugetar, spune Ionuț Dumitru, de la 9% din PIB cât este în prezent la peste 14% din PIB. „Cu taxele și impozitele pe care le avem, cu colectarea proastă, cu nivelul cheltuielilor pe care îl avem, să adaugi la pensii mai bine de 5% din PIB... Nu ai unde să adaugi”, avertizat fostul președinte al Consiliului Fiscal.
Moderator: Poate găsim o formulă să aducem mai multe venituri la buget.
Ionuț Dumitru: Vă garantez că dacă întrebați orice economist onest, rațional, vă va spune că în cadrul fiscal bugetar actual nu încape o creștere de 5 puncte procentuale la cheltuielile cu asistența socială.
E iluzoriu să credem că până nu se încheie acest ciclu electoral va veni vreun politician care să spună – „oameni buni, aici suntem, avem o vulnerabilitate majoră deja în buget, nu putem acomoda un efort suplimenatar de 4-5 % din PIB din creșterea de pensii, de exemplu, și trebuie să gândim un calendar mai rațional de creștere a pensiilor”.
Dacă ție îți creste anul asta PIB-ul cu 4%, înseamnă o creștere de 10-11 la sută a PIB nominal. Hai să zicem că s-ar păstra acești pași și în anii următori, deși e greu de crezut, dar noi vrem să creștem pensiile cu 40%, nu cu 10%. Noi vrem să ardem niște etape. Lucrul asta nu se poate.
Moderator: Dacă totuși politicienii s-ar încăpățâna să mențină calendarul de pensii, să îl pună în aplicare, ce se întâmplă?
Ionuț Dumitru: Ce face statul cu cei 26% venituri în PIB? Vă spun eu - 12% plătim salarii în sectorul public, media europeană este 10% din PIB. Și dintr-o dată ne dăm seama cât de mare e presiunea acestor salarii pentru bugetul nostru. Europenii plătesc 10% salarii din 40% din PIB resurse. Noi din 26% din PIB resurse plătim 12% salarii. Peste cei 12% noi plătim azi peste 11% asistență socială, care înseamnă în primul rând pensii. Acest procent va sări probabil de 15%, după ce vor crește și pensiile. Deci noi în 2-3 ani de zile, după ce vor fi aplicate toate măsurile din legea pensiilor, riscăm să ajungem într-un punct în care din 26% venituri, 12% plătim salarii - și apropo acest procent crește, pentru că noua lege a salarizării are efecte până în 2022 - și 15% din PIB asistență socială, în primul rând pensii. Riscăm ca, în 2-3 ani, să fim în situația în care colectăm taxe și impozite mai mici decât plătim doar salarii și pensii. Vă aduc aminte că în buget mai avem și alte lucruri - investiții, absolut necesare, cheltuieli de funcționare a statului, dobânzi la datoria publică, cofinanțări de fonduri europene.
Moderator: Îl deplângeți pe viitorul ministru de finanțe?
Ionuț Dumitru: E o postură foarte delicată, mai ales în contextul politic de acum.
Emisiunea „În fața ta”, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, de la ora 14.30.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Ce sa mai cred eu si cititorii !!???
Alta solutie ar fi recuperarea averilor ilicite de la marii corupti (milioane si milioane de euro), chiar si confiscarea extinsa, propusa in Parlamentul European de o romanca (vorbesc de Monica Macovei), adica confiscarea acelor averi pe care cei vinovati le-au pasat rudelor tocmai pentru a nu fi confiscate. Solutii ar exista, dar trebuie curaj, nu pactizari ale institutiilor statului cu infractorii.....
Statul este in final singurul vinovat pentru aceasta colectare deficitara - sa se uite la bunele practici din alte tari, si sa ia lectii.....
Mai buna colectare trebuie sa ii atinga si pe aia care sfideaza cu masini de lux, palate indiene si "haure"! In baza principiului solidaritatii...
Altfel stam si plangem ca nu sunt bani, platind dobanzi la credite, in conditiile in care altii incep deja sa ii enerveze pe creditori cu dobanzi negative!